Mii de germani au ieşit în stradă, sâmbătă, pentru a protesta împotriva modului în care SUA spionează viaţa privată. S-ar putea, însă, ca americanii să fi primit acest drept chiar de la liderii Germaniei. Treizeci de oraşe din Germania s-au alăturat protestului global împotriva supravegherii conexiunilor telefonice şi de internet, acţiunea derulându-se sub motto-ul "Stop Watching Us" ("Încetaţi să ne mai supravegheaţi").
Mii de persoane au dorit, sâmbătă, să îşi exprime indignarea faţă de practicile serviciilor secrete americane NSA, dezvăluite de Edward Snowden. Supravegherea cetăţenilor este ca radioactivitatea: nu o poţi vedea, auzi sau simţi, dar ea e acolo, în viaţa ta, comentează Jan-Martin Zimmermann, unul dintre organizatorii protestului desfăşurat la Frankfurt.
"Metoda aceasta pauşală de a recolta informaţii şi date private zdruncină principiile fundamentale ale democraţiei promovate de americani - libertatea şi sfera privată", se arată în petiţia deschisă de organizatorii mişcării "Stop Watching Us" (firme şi organizaţii de apărarea drepturilor civile).
De altfel, Frankfurter Allgemeine Zeitung a pornit pe firul legislaţiei în vigoare şi, răsfoind cartea "Serviciul", scrisă de Reinhard Gehlen (fostă eminenţă cenuşie a spionajului nazist, recrutat, după război, de către americani pentru a spiona împotriva URSS), a descoperit că suveranitatea Republicii Federale are destule portiţe lăsate de câştigătorii celui de-al doilea Război Mondial pentru a controla, pe termen lung, scena politică (şi nu doar) germană.
Există, conform ziarului citat, acorduri secrete în baza cărora puterea postbelică germană ar fi acordat deplină libertate de mişcare trupelor americane staţionate pe teritoriul federal, scrie Deutsche Welle.
