În decembrie 2023, oficialii europeni au muncit timp de 36 de ore pentru a ajunge la un acord pe legislația considerată o premieră mondială - reglementarea AI-ului - „Mi-am văzut colegii epuizați, la capătul puterilor,” spune Laura Caroli, care a participat ca asistentă a unuia dintre negociatorii-cheie ai Parlamentului European și este fostă cercetătoare la think-tankul CSIS. Miza era uriașă. Succesul ar fi însemnat că Uniunea Europeană este pionieră în crearea legislației care să reglmenteze o tehnologie despre care se preconizează că va transforma din temelii economia globală, scrie Financial Times într-o amplă analiză despre crearea AI Act, dar și despre eșecurile, reușitele și controversele care au urmărit această lege.
„Presiunea internațională era uriașă,” spune Caroli.
În cele din urmă, în jurul orei 1 dimineața, pe 9 decembrie, negociatorii au ajuns la un acord. Comisarul Thierry Breton și-a schimbat vesta din puf cu un sacou, parlamentarii epuizați au desfăcut sticle de vin spumant și apoi au mers să dea declarații presei. Aproape doi ani mai târziu, atmosfera printre oficialii europeni este mult mai puțin triumfalistă.
Legea privind Inteligența Artificială (AI Act) fusese concepută astfel încât, prin forța economică a UE, companiile să fie obligate să creeze „AI de încredere” pentru cei 450 de milioane de consumatori europeni, pe baza unei abordări de evaluare a riscurilor: interzicerea formelor periculoase de utilizare, supravegherea strictă a sistemelor cu risc ridicat și reglementare ușoară pentru cele cu risc redus.
Miercuri, Comisia Europeană a amânat o parte esențială din regulile sale privind IA — prima recunoaștere oficială că se confruntă cu dificultăți în aplicarea propriului proiect legislativ.
Acum, oficialii și companiile se confruntă cu două întrebări: a mers UE prea repede și prea departe? Și cum poate fi reparată reglementarea pentru a evita ca economia europeană să rateze competiția globală chiar în momentul în care luptă să țină pasul cu rivalii geopolitici?
Tehnologie esențială
A rămâne în cursa pentru dominația globală în AI este esențial pentru Europa. Faptul că Europa nu are giganți tehnologici notabili care să dezvole tehnologii AI a crescut decalajul de productivitate față de SUA.
După ce a ratat șansa de a conduce în alte domenii tehnologice, Comisia vrea ca UE să devină un „continent al AI”, dar blocul se străduiește să dezvolte un ecosistem european de inteligență artificială și să accelereze investițiile la nivel comparabil cu SUA și China.
Modul în care UE reușește să își corecteze regulile contează mult dincolo de granițele Europei. AI Act este prima încercare din lume de a reglementa o tehnologie care are potențialul nu doar de a transforma orice sector al economiei globale, ci și de a scăpa de sub control, cu consecințe imprevizibile. Dacă UE își diluează legislația până la irelevanță, apare întrebarea cine va mai putea impune limite clare.
În mod ironic, impulsul Europei de a reglementa AI fusese conceput inițial pentru a ajuta la dezvoltarea acestei tehnologii.
Reglementarea pieței AI, o prioritate pentru Europa
Reglementarea pieței AI a devenit una dintre prioritățile comisiei conduse de Ursula von der Leyen în 2019. Ea a anunțat că va introduce prima lege privind AI din lume, în primele 100 de zile ale mandatului.
La acel moment existau temeri că lipsa de încredere a consumatorilor în produsele AI ar încetini dezvoltarea tehnologiei în Europa.
În timpul negocierilor, parlamentarii europeni au fost puternic influențați de știrile despre AI venite din SUA, unde instrumentele de recunoaștere facială au dus la arestări eronate, iar diverși algoritmi au produs rezultate discriminatorii. Pentru a controla aceste riscuri, Comisia a vrut să combine modul clasică de a face legi pentru siguranța consumatorului cu protecția drepturilor fundamentale. S-a discutat inclusiv prevenirea supravegherii în masă.
La acel moment, exista un consens global că AI are nevoie de reguli, spune Caroli. Chiar și marile companii de tehnologie susțineau ideea; în 2020, Mark Zuckerberg a vizitat Bruxelles-ul pentru a se întâlni cu comisarii europeni, cerând guvernelor să creeze un nou set de reguli pentru conținutul online.
Au existat, de asemenea, mai multe inițiative de reglementare AI care s-au influențat reciproc, inclusiv principiile OCDE și G7 privind AI și un decret executiv al primei administrații Trump care prevedea „principii de reglementare” pentru dezvoltarea AI conform valorilor americane.
„Cu cât creăm mai mult AI de încredere, cu atât Europa va fi mai bine poziționată pentru a o adopta: aceasta era esența obiectivului”, spune Gabriele Mazzini, autorul principal al AI Act.
ChatGPT i-a făcut pe europeni să meargă pe repede înainte
Dar când ChatGPT a devenit faimos la finalul lui 2022, proiectul de lege — aflat deja într-un stadiu avansat — a fost rescris în grabă pentru a include reguli pentru modelele de AI cu scop general, sisteme capabile să genereze text, imagini sau cod și să fie utilizate în multiple aplicații. În forma inițială redactată de Comisie nu exista nicio referire la modelele lingvistice de anvergură, considerate până atunci ca fiind în mare parte experimentale.
AI Act „nu este o lege pentru ChatGPT”, spune Daniel Leufer, analist la ONG-ul Access Now. „Nu a fost concepută în acest scop. Am început procesul complicat de includere a acestor modele în textul legii după apariția ChatGPT”.
În plus, o scrisoare deschisă a Future of Life Institute din martie 2023, semnată de Elon Musk, Steve Wozniak, Yoshua Bengio, Stuart Russell și Yuval Noah Harari, cerea o pauză de șase luni în dezvoltarea sistemelor AI avansate până la crearea unor garanții adecvate.
Mazzini spune că scrisoarea „a deturnat complet conversația politică”. În loc să reglementeze doar utilizarea AI de către companii și sectorul public, legiuitorii au simțit că trebuie să reglementeze și modul în care sunt construite sistemele în sine — și să se asigure că legislația acoperă cele mai mari modele.
„Parlamentul a fost complet unanim în dorința de a reglementa măcar ChatGPT”, spune Caroli. „Ce facem noi aici dacă ieșim din această cameră fără să reglementăm ChatGPT? Practic am fi complet ineficienți”.
Mazzini remarcă și „o dorință intensă pentru reglementare la Bruxelles, care a dăunat rezultatului final al negocierilor și a alimentat o senzație de urgență și mai mare pentru rezolvarea situației”. Alegerile europene din iunie 2024 se apropiau rapid, iar negociatorii nu voiau să rateze fereastra politică.
Acea grabă, combinată cu „interferențele externe” și discuțiile despre riscurile existențiale ale AI, „a creat un amestec în care bunul-simț părea să fi dispărut”, spune Mazzini.
Pentru Patrick Van Eecke, expert la firma de avocatură americană Cooley, Comisia a făcut o „eroare fundamentală” tratând AI ca pe un produs, în loc de un proces.
Pe baza regulilor pentru produse statice ― de tipul unui lift ― companiile trebuie să îndeplinească cerințe de siguranță pentru a le pune pe piață. Dar, spre deosebire de un lift care funcționează la fel și peste 20 de ani, AI este un proces dinamic, care evoluează continuu. „Acest lucru face imposibilă aplicarea unor cerințe rigide,” spune el.
Când AI Act a intrat oficial în vigoare în august 2024, mulți l-au considerat incomplet.
Legea necesita o gamă largă de acte suplimentare pentru a crea coduri de practică, ghiduri și standarde astfel încât companiile să știe cum să o implementeze. Multe prevederi au intrat în vigoare treptat, uneori cu întârzieri și incertitudini privind termenele exacte.
O lege confuză
Acest lucru a creat confuzie pentru companii, spune Elisabetta Righini, avocată la Sidley Austin, care consiliază companii pentru a îndeplini cerințele prevăzute în AI Act.
„Chiar și companiilor digitale mari le ia timp să se pregătească pentru respectarea unor reguli noi”, spune ea. „Legea a lăsat numeroase detalii să fie stabilite prin reglementări ulterioare. Iar incertitudinea nu este niciodată bună pentru afaceri”.
Chiar dacă reușesc să se conformeze, companiile spun că regulile impun o povară logistică enormă, deoarece trebuie să își evalueze riscurile și să implementeze mecanisme pentru a respecta standardele de transparență și responsabilitate.
Costurile rezultate creează un avantaj competitiv pentru companiile mari, adaugă Van Eecke. „Firmele mai mari vor găsi mai ușor să se conformeze și vor avea un avantaj și mai mare față de start-up-uri”.
Start-up-urile pentru Inteligență Artificială avertizează că situația actuală creează un mediu în care companiile mari prosperă, în timp ce cele mici doar supraviețuiesc.
Alexandru Voica, director de afaceri corporative la Synthesia, un start-up AI din Londra, spune: „Multe dintre aceste scale-up-uri nu vor reuși niciodată să atingă dimensiunea sau impactul companiilor americane sau chineze, pentru că sunt îngropate sub toată această reglementare”.
Dar și companiile mari sunt frustrate. Giganți precum Meta susțin că blocul european își taie accesul la servicii de ultimă generație, deoarece companiile întârzie sau evită lansarea unor funcții avansate de Inteligență Artificială de teamă să nu încalce AI Act.
În iulie, companii mari precum Airbus, BNP Paribas, Mercedes-Benz și TotalEnergies au cerut Comisiei Europene o pauză de doi ani în calendarul AI Act, pentru simplificarea regulilor și acordarea timpului necesar pentru implementare.
Chiar Mazzini, unul dintre creatorii legii, admite acum că legea este prea cuprinzătoare, prea complexă și „nu oferă siguranța juridică necesară”.
Accentul s-a schimbat de la reglementare la inovație, recent
Criticile la adresa AI Act au coincis cu o schimbare de priorități la Bruxelles. De la începutul celui de-al doilea mandat al lui von der Leyen, competitivitatea economică a devenit firul roșu al marilor inițiative politice.
În același timp, conversația globală despre Inteligență Artificială s-a schimbat radical. Discursul alarmist despre riscurile existențiale a fost înlocuit de o cursă pentru dominație globală — o cursă definită acum de rivalitatea SUA–China.
Pentru Henna Virkkunen, care a preluat funcția de comisar european pentru tehnologii digitale și de frontieră în decembrie trecut, accentul s-a mutat de la reglementare la inovație și atragerea investițiilor, astfel încât Europa să nu rămână în urmă.
În februarie, Comisia a retras o propunere menită să dea protecție sporită persoanelor care au fost prejudiciate de sisteme de Inteligență Artificială. Decizia face parte dintr-un efort mai mare de dereglementare.
Săptămâna aceasta, schimbarea de ton a culminat cu propunerea de a amâna implementarea regulilor pentru AI cu risc ridicat cu cel puțin un an. Ea era o componentă esențială a AI Act.
Amânarea este controversată și necesită acordul Parlamentului European și al statelor membre. Acestea din urmă nu se pot pune de acord în privința aplicării legii. Susținătorii AI Act văd decizia ca pe un pas în spate.
„Propagandă de la cei nemulțumiți de reglementări”
Kim Van Sparrentak, europarlamentară ecologistă, spune că UE ar trebui să fie în continuare mândră că a fost prima care a stabilit reguli pentru siguranță în domeniul AI — un avantaj competitiv real. Jurisdicții precum Japonia, Brazilia sau California au introdus reguli similare de transparență pentru modelele IA.
„Comisia trebuie să își mențină poziția și să lucreze zi și noapte pentru a face legea un succes”, spune Van Sparrentak. „Asta înseamnă să fim călăuză pentru companii și cetățeni, nu să ne întoarcem din drum imediat ce Trump și Big Tech încep să se plângă”.
Pentru alții, precum Yoshua Bengio — laureat Turing și considerat unul dintre „părinții” Inteligenței Artificiale — criticile la adresa AI Act sunt pur și simplu „propagandă” venită de la companiile nemulțumite de reglementări.
El susține că AI Act doar formalizează protocoale de siguranță pe care laboratoarele le aplică deja și aduce mai multă transparență. „Ceea ce va face este să uniformizeze regulile jocului astfel încât toate companiile să fie nevoite să ajungă la nivelul celor mai buni”, spune el pentru FT.
Este, însă, clar că Comisia Europeană știe că trebuie să găsească echilibrul corect între reglementare și inovație pentru a-și îndeplini obiectivele duble: să transforme companiile europene în lideri globali în AI și, totodată, să stabilească regulile jocului la nivel global.
Virkkunen, comisara europeană pentru tehnologie, a declarat, miercuri, că blocul european își menține standardele ridicate „pentru că reglementările UE sunt o „ștampilă de încredere” pentru afaceri. Suntem singurul loc de pe planetă care a stabilit astfel regulile jocului, pentru a proteja valorile și drepturile fundamentale”.
În același timp, ea a recunoscut că reglementarea, de una singură, nu este suficientă. „Trebuie să trecem de la elaborarea de reguli la creșterea inovației. Regulile noastre nu ar trebui să fie o povară, ci un avantaj”.
Dar criticii spun că amânarea anunțată miercuri nu va face decât să complice lucrurile.
Mazzini cere Comisiei un „restart” complet al legii. „Este momentul să fim curajoși și să spunem: «Trebuie să regândim totul». Cred că aceasta va fi decizia cea mai înțeleaptă”.
Pentru alții, este prea devreme să se revină la planșa de proiectare, legea fiind încă în fază incipientă.
„Mulți se grăbesc să tragă concluzii” spune Risto Uuk, șef de politici UE la Future of Life Institute, care a făcut lobby pentru protecții mai stricte pentru sistemele de Inteligență Artificială cu risc ridicat. „Și probabil că este prematur, pentru că încă nu avem legea în aplicare completă. Abia o implementăm”.
Indiferent de tabără, Big Tech a reușit să impună la Bruxelles povestea că cele două obiective — reglementarea și adoptarea rapidă a IA — sunt incompatibile.
Dar asta nu trebuie neapărat să fie adevărat, spune Anu Bradford, profesoară de drept la Columbia University, cea care a introdus termenul „efectul Bruxelles” în 2012.
Discuția despre AI Act este „un spectacol secundar” față de provocările reale ale competitivității europene, spune ea — o piață unică fragmentată, dificultatea de a atrage talente și lipsa finanțării pentru inovare.
„Soluția pentru deficitul de competitivitate al Europei în inovare nu este simplificarea reglementării. Nu vom deveni o putere în AI doar eliminând AI Act,” spune Bradford. „Există bătălii mult mai importante pe care trebuie să le ducem, susținând reforme esențiale, în loc să ne certăm doar pe cât de mult reducem legislația”.
În ciuda criticilor și problemelor evidente, legea a plasat Europa în centrul dezbaterii globale despre reglementarea tehnologiei, spune Dan Nechita, care a participat la negocieri ca asistent al unuia dintre negociatorii-cheie ai AI Act în Parlamentul European și care lucrează acum la firma de consultanță Vanguard Europe.
„Ne-a dat un loc la masă. Ne-a oferit vizibilitate și greutatea pe care, din păcate, nu o aveam atunci în domeniul inteligenței artificiale,” spune Nechita.
Ştiri video recomandate
