Conclavul pentru alegerea noului Papă a început în această după-amiază la 17.30, ora României. Cei 115 cardinali au plecat în procesiune solemnă din Capela Paolina a Palatului Apostolic, au traversat Sala Regia şi au ajuns în Capela Sixtină unde vor rămâne până vor alege viitorul Papă. Primul vot a avut loc în jurul orei 20.30, ora României.
Cardinalii nu au voie să voteze pentru ei înşişi şi trebuie să depună pe rând un jurământ de respectare a votului secret şi de acceptare a rezultatului. Ei jură că acela dintre ei care va fi ales nu va renunţa niciodată să revendice drepturile depline ale pontifului roman.
Procesul de votare se desfăşoară în Capela Sixtină, cu două scrutine dimineaţa şi două seara.
Conclavul pentru alegerea noului Papă este condus de către Colegiul Cardinalilor.
Vezi care sunt principalii favoriţi pentru postul de Suveran Pontif anunţaţi de casele de pariuri şi ce cote au aceştia.
Pentru a participa la alegere cardinalii trebuie sa aibă sub 80 de ani. Votul incepe prin desemnarea la intamplare a 3 grupe de cate trei cardinali. Prima grupa de trei poarta numele de CONTROLORI si ei trebuie să numere voturile. Grupul numarul 2 sunt REVIZORII care renumara voturile, iar grupul numarul 3, "INFIRMARII", adună voturile de la cardinalii bolnavi.
Fiecare cardinal scrie alegerea sa pe un bilet pe care apoi îl pliază. După ce spune o rugăciune, pune buletinul de vot pe un platou şi se îndreaptă spre urna aşezată pe altar.
Platoul are rolul de a arăta celorlalţi cardinali că este introdus un singur buletin de vot.
După ce toţi cardinalii prezenţi introduc votul, un cardinal din prima grupă scoate fiecare vot din urna, le numară şi le aşeaza într-o altă urnă. Daca in urma verificarii, numarul de voturi din urna este egal cu numărul cardinalilor care au ales, deschide biletele si scrie numele de pe ele pe o lista. Al doilea cardinal din primul grup face si el acelasi lucru. Al treilea cardinal rosteste numele de pe fiecare bilet cu voce tare. Toate bilete sunt apoi înşirate pe o aţă. După fiecare scrutin, biletele şi listele sunt arse în soba montată în capela Sixtină.
Noul Papă trebuie să întrunească doua treimi plus un vot. Zilnic se efectueaza 4 tururi de scrutin. Daca nici dupa cel de al 34-lea scrutin niciun candidat nu intruneste cele 2/3 din voturi, la urmatorul scrutin este suficienta o majoritate simpla (50%) plus un vot.
După ce este obţinut rezultatul, decanul Colegiului Cardinalilor îl întreabă pe câştigător dacă acceptă alegerea. În cazul în care o face, acesta devine Papă, iar competenţele sale se extind imediat asupra lumii catolice din întreaga lume. Tot decanul ii cere noului papa sa-si aleaga numele. Teoretic, noul Papă poate alege orice nume cu exceptia unuia singur: Petre, numele sfantului Apostop Petru, primul Papa.
Alegerea unui nou Papă este semnalată de fumul alb urmat de clopotele Vaticanului. Fumul nu e chiar alb din primul moment. La alegerea Papei Benedict al XVI-lea în anul 2005, fumul nu a fost perfect alb de la început şi clopotele care trebuiau să bată pentru a anunţa rezultatul au rămas tăcute timp de câteva minute.
Întrebat vineri daca experienta din 2005 poate convinge Biserica să renunţe la această modalitate de anunţ şi să o facă prin mijloacele de comunicare moderne, purtătorul de cuvânt al Vaticanului, Federico Lombardi, a declarat: "Aceasta este frumuseţea evenimentului. Este nevoie de câteva minute, există suspans, fiecare încearcă să înţeleagă, ne uităm la clopotele care încep să se legene (...) Este mult mai interesant decât un ceas elveţian".
