Unul din șase tineri nu va fi implicat în educație, nu se va putea angaja sau specializa într-un domeniu profesional în următorii 5 ani, dacă nu se iau „măsuri urgente” de către autorități, conform unui studiu realizat în Regatul Unit despre piața muncii, informează BBC. În același timp, România este țara cu cea mai mare proporție de tineri din UE neîncadrați profesional și care nu urmează vreun program eduacțional sau de formare (NEETs), arată datele Eurostat.
Actualele sisteme de edicație, sănătate și asistență sociale „nu mai sunt în prezent adaptate scopului în care ele au fost create” în pregătirea tinerilor pentru viața adultă, a avertizat fostul ministru britanic al Sănătății, Alan Milburn autor al studiului citat de BBC.
„Ne aflăm în fața riscului de a avea o generație pierdută”, a spus Milburn.
Tineri la un concert pe Arena Națională, imagine de arhivă cu caracter ilustrativ. Foto: Getty Images
Ponderea tinerilor cu vârste cuprinse între 15 şi 29 de ani care nu sunt încadraţi profesional şi nu urmează niciun program educaţional sau de formare (NEETs) în Uniunea Europeană a scăzut în 2025 până la 11%, de la 15,2% în 2015, însă România are în continuare cea mai mare proporţie de NEETs din Uniunea Europeană, arată datele publicate joi de Eurostat.
Cele mai mici procente de tineri din categoria NEETs au fost înregistrate anul trecut în Ţările de Jos (5,3%), Suedia (5,9%) şi Slovenia (7,6%). În schimb, cele mai mari proporţii au fost înregistrate în România (19,2%), Bulgaria (13,8%) şi Grecia (13,6%).
O comparaţie între cele două ţări cu cele mai mari şi cele mai mici proporţii de NEETs în 2025 arată că procentul tinerilor adulţi NEETs a fost de aproape patru ori mai mare în România decât în Ţările de Jos.
În cazul României, ponderea tinerilor cu vârste cuprinse între 15 şi 29 de ani care nu sunt încadraţi profesional şi nu urmează niciun program educaţional sau de formare (NEETs) a scăzut de la 20,9% în 2015, până la 19,2% în 2025.
Cei mai mulți „NEETs” se înregistrează în rândul tinerilor care au doar studii primare
Proporţia cea mai mare a tinerilor care nu sunt încadraţi profesional şi nu urmează niciun program educaţional sau de formare se înregistrează în rândul persoanelor care au absolvit doar studii primare. Datele Eurostat arată că, în 2025, proporţia de NEETs pentru tinerii cu vârsta cuprinsă între 15 şi 29 de ani din UE a fost de 12,8% în rândul celor cu un nivel scăzut de educaţie, comparativ cu 11% în rândul celor cu un nivel mediu de educaţie şi 8% în rândul celor cu un nivel ridicat de educaţie.
Elevi pe holul unui liceu din România. Imagine de arhivă cu caracter ilustrativ. Foto: Inquam Photos/Octav Ganea
În rândul statelor membre, proporţia de NEETs pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 15 şi 29 de ani cu un nivel scăzut de educaţie variază de la 6,1% în Suedia şi Polonia, până la 35,8% în România în 2025.
În 2025, existau 2 ţări în care ponderea tinerelor femei NEETs era cu cel puţin şapte puncte procentuale mai mare decât ponderea corespunzătoare în rândul tinerilor bărbaţi. Cea mai mare diferenţă a fost constatată în România (11,2 puncte procentuale), urmată de Cehia (7,4 puncte procentuale). În România, proporţia de NEETs era de 25% în rândul tinerelor femei şi de 13,8% în rândul tinerilor bărbaţi.
„E o frică viscerală printre părinți și bunici că această generație va fi o generație pierdută”
În cazul UK, peste un milion de tineri britanici cu vârste cuprinse între 16-24 de ani nu sunt incluși într-o formă educațională (liceu, facultate, colegiu etc.), nu sunt angajați sau nu urmează un curs profesional de specialitate - cea mai mare cifră înregistrată în ultimii 12 ani - conform datelor Oficiului Național de Statistică din UK.
Iar acest număr va crește, conform estimărilor studiului citat de BBC, la 1,25 milioane până în anul 2031 - practic, 1 din 6 tineri complet „neimplicați” (fără educație sau job).
Astfel, pentru tinerii Generațiilor Apha și Z devine din ce în ce mai dificil să-și găsească un prim loc de muncă, în vreme ce aceștia se confruntă cu o „criză de oportunități” pe piața muncii.
Milburn a precizat că tinerii aflați în căutarea unui loc de muncă depun zeci, „uneori sute” de CV-uri, fără a primi niciun răspuns din partea companiilor la care au aplicat.
„E o frică viscerală în această țară, printre părinți și bunici că această generație va fi o generație pierdută”, a spus fostul ministru britanic al Sănătății, Alan Milburn.
Care sunt prioritățile actualei Generații Z
În același timp, tinerii de astăzi, cei născuți între 1997 și 2012, cunoscuți drept Generația Z, par să aibă un alt set de busole interioare.
Pentru ei, definiția unei vieți împlinite se desprinde tot mai mult de clișeele moștenite de la generațiile anterioare. Nu mai este vorba doar despre a bifa niște căsuțe pe o listă socială, ci despre a construi un parcurs autentic, în care echilibrul personal cântărește mai greu decât orice bonus anual.
Dar ce anume caută, concret, acești tineri și cum influențează asta viitorul nostru, al tuturor?
Într-o lume tot mai agitată, marcată de incertitudine economică și socială, tinerii par să fi înțeles un lucru esențial: fundația oricărui succes este echilibrul interior. Așadar, nu e de mirare că starea de bine, sănătatea mintală și relațiile autentice devin piloni centrali în proiectarea viitorului. Un job stresant, care îți consumă toată energia, oricât de bine plătit ar fi, nu mai reprezintă idealul.
Astfel, flexibilitatea, un mediu de lucru sănătos și timp pentru viața personală au devenit criterii non-negociabile. Această schimbare de paradigmă este confirmată și de un studiu global despre prioritățile Generației Z, realizat anul trecut.
Ştiri video recomandate
