Internetul, comunicarea de pe rețelele sociale și dinamica jocurilor video au lărgit și mai mult decalajul dintre generații și l-au transformat într-o veritabilă prăpastie culturală. „Tinerii din zilele noastre”, adică cei născuți în perioada 2000-2010 și care formează grosul așa-numitelor Generațiii „Z” și ”Alpha” și-au creat un argou cvasiimpenetrabil pentru „boomerii” născuți cu 2-3 generații în urmă: un mix de limbă română, cu expresii dintr-o engleză ciuntită de prescurtări nebuloase și referințe criptice, au dus la formarea unui limbaj obscur, revoltător, fascinant și complet de nepătruns pentru părinții și profesorii care au încă un motiv pentru a se plânge de lumea în care trăiesc și pe care o înțeleg, iată, tot mai puțin.
Să luăm, de pildă, misterioasa expresie prezentă chiar în titlul acestui material: „Js sybau lowk”.
„Înseamnă «Doar taci dracu din gură un pic»”, explică Ana, o elevă de 17 ani din București (evident că „Ana” nu e numele ei real, doooh).
Cu ajutorul Anei, vom realiza astfel o foarte amănunțită analiză lingvistică a propoziției: „Js sybau lowk”:
Astfel, „Js” vine de la „Just”, adică englezescul pentru „doar”.
„Sybau” e un acronim de la „Shut your bitchass up”. Un fel de „taci dracului din gură”, tradus Irina Nistor style-ish.
„Lowk” vine de la „low key”. „Cheie joasă, în sens propriu”, explică Ana. „Sau, în sens secundar: subtil, discret”.
Ana mai dă, ca exemplu, alte două propoziții folosite de ea sau prietenii ei în mesajele de pe Whatsapp sau Mess.: „Bună twin, wyd?” sau „Ts annoying me fr”.
Foto: Getty Images
„Twin” înseamnă în engleză „geamăn”. Aici e cu sensul de „prieten bun” sau „amic”, explică adolescenta de 17 ani.
Iar „Wyd” e relativ simplu de ghicit pentru cei care știu puțină engleză - prescurtarea de la „What you doing?”, adică „Ce faci?”.
În privința celei de-a doua propoziții, „Ts” vine de la „this s..t”. În traducere Irina Nistor-ish înseamnă efectiv „rahat”. „Annoying me”, pentru cei care știu engleza, înseamnă pur și simplu „mă enervează”.
Iar „fr” sună mai complicat, dar numai dacă încerci să „gândești” doar în limba română. El reprezintă pur și simplu prescurtarea de la „for real”, adică „pe bune”.
Astfel, traducerile celor două propoziții ar fi: „Bună, twin, wyd” = „Bună, tovarășe, ce faci?”, respectiv „Ts annoying me fr” = „Rahatul ăsta mă enervează pe bune”.
„Sunt foarte bună prietenă cu elevii de liceu, dar ei nu vorbesc cu noi sau cu părinții lor cum vorbesc între ei”, spune lingvista Dana Papadima, profesoară de limbă română la liceul internațional Avenor. „În afară de copii sau liceeni, nici măcar oamenii care se pricep la argou, cum e Rodica Zafiu, habar nu au cum se vorbește acuma”.
„Skibidi”, revelația lingvistică a anului 2023 e deja o expresie perimată. Acum, la modă (oarecum), e „67”
Dana Papadima recunoaște că nu stăpânește sensul cuvintelor sau frazelor intens folosite de către chiar elevii cărora le predă limba română. Cum ar fi, de exemplu, expresia „skibidy”.
„Skibidy?”, întreabă Dana Papadima. „De la ce vine? De la Scooby Doo?”.
Facepalm.
Măcar, în acest caz, profesoara de română nu are nicio vină: „skibidy” e o expresie controversată și cu multe sensuri. A apărut în 2023 și, aparent, e deja perimată.
„Skibidi nu are o definiție exactă, însa expresia a fost folosită în majoritatea timpului cu sensul de nașpa/nasol. Nu mai e la moda din anul 2023 și a fost inlocuită de multe alte expresii de-a lungul timpului precum : “twin” ; “huzz” ; “lowk” ; “highk””, spune Ana.
„Cuvântul ,,skibidi” înseamnă a fi ,«cool», dar nu mai este la modă, a fost înlocuit de expresiile «sigma» si ,«tuff», spune Ion (evident, nume fictiv), colegul Anei, și el de în vârstă de 17 ani.
„Skibidi nu mai e la modă”, accentuează și Maria, tot 17 ani. „Era vorba despre ceva cap animat care ieșea dintr-un WC”.
Adică asta:
„Toaleta skibidi” a fost o senzație a internetului acum 3 ani - adică acum aproape o veșnicie - o animație postată pe YouTube, care a ajuns la 17 miliarde de vizionări.
Altă expresie devenit sinonimă cu generația Alpha este „6-7” (se citește în engleză și se pronunță six-seeeeveeen)
„6-7” este deobicei folosit atunci când vezi numerele așezate unul lângă altul, cu simplul context de amuzament, neavând o definiție exactă, doar o origine de la un music video și un copil la un meci de baschet, probabil făcând referire la muzica respectivă”, explică Ana
„6-7 sunt niște cifre alese la nimereală, împreună cu o mișcare din mâini în sus și în jos, nu are o definiție exactă, dar a devenit un fel de tic verbal”, adaugă Ion.
Maria crede și ea că expresia vine de la un jucător de baschet a cărui înălțime e de 6-7 (adică șase picioare și 7 inci, conform sistemului anglo-saxon de măsurare a înălțimii/lungimii utilizat în SUA).
E OK. Nici măcar Google nu știe exact ce înseamnă „67”, considerat mai degrabă o interjecție, menită să marcheze „apartenența” la generația Alpha în diverse situații, dar uneori folosită și ca să inducă, pur și simplu, în eroare generațiile „mai vechi”.
Tuff, cooking, gng. What the Sigma avem noi aici?
Lipsa de semnificație a expresiei este denumită „albire semantică” de către lingviști, un proces prin care o frază este separată de contextul său original și ajunge să nu mai însemne nimic.
Deși nu are un sens clar, expresia a devenit virală după ce a apărut în cântecul „Doot Doot (6 7)” al rapperului Skrilla și a fost popularizată pe TikTok de baschetbalistul Taylen Kinney.
În plus, printre expresiile „cool” folosite în prezent de adolescenții Alpha și zoomerii generației Z se numără „gng” (de la „gang”, gașcă), „tuff” (adică „șmecher”), cooking (de la „a găti”, dar cu sens de „tip/tipă care bun/ă la ce face - un fel de „ești bazat”, într-o traducere aproximativă pentru mileniali, genX și boomeri, în general).
„Pentru Cool, mai folosim Sigma”, spune Ion.
Iar ce nu e „cool” e „cringe”. Mai ales când vine vorba de un „outsider” (în special părinte sau profesor) care încearcă să fie „cool”. Eticheta „cringe” înseamnă astfel atât „nașpa”, cât și „penibil”.
Conform unui articol Daily Mail care rezumă cele mai „cringe” expresii din limba engleză (multe preluate și de adolescenții români), „Sigma” e un termen folosit pentru a descrie „o persoană care se remarcă a fi un lider dominant, un fel de lup singuratic, cineva care e cool și popular, în același timp”.
În același timp, dacă spui „What the Sigma”, expresia are sens de „Ce naiba” (unde, desigur, „naiba” știm cu toții cum s-ar traduce de fapt, în realitate).
Elevă se uită pe smartphone în prima zi de an școlar, imagine de arhivă cu caracter ilustrativ. Foto: Inquam Photos/Octav Ganea
„Expresii nașpa mai sunt «slay» (să arăți frumos), «rizz» (romantic, carismatic), «delulu» (delirant) și «sus (de la «suspicios”)”, mai explică Ana. „Nașpa” adică „cringe”, adică dacă îi spui unui copil sau preadolescent „Slaaaaay” ești îngrozitor de „cringe”.
„Cringe, da. Ăsta e singurul pe care-l știu, habar nu aveam ce înseamnă până acum 2 ani”, spune profesoara Dana Papadima. „Mi-a spus o prietenă, care e mama unei eleve: Băi, mă înnebunește fiică-mea. Orice fac, e cringe!”
„Când încerca mama să ia o țoală mai ca lumea, venea verdictul: Mama, ești cringe! Când încerca să se pună la mintea lor - mama, ești cringe! Cu 10 ani în urmă, elevii ziceau «Vai, ești penibilă, mama!» Acum îi zic «Vai, ești cringe!» Lor nu le place să le arăți că ești cool. Dacă încerci să fii cool, ești cringe! Dacă mai încerci să zici și «Bullshit, ești total cringe, în afara cercului lor”
În plus, „relația” generațiilor Alpha și Z cu limba română este una incredibil de schimbătoare. Spre deosebire de vechile generații, „tinerii din ziua de azi” se nasc și cresc într-un mediu digital construit în jurul rețelelor sociale, al jocurilor video - toate acestea construite în jurul limbii și culturii engleze.
Platforme perecum Instagram sau TikTok accelerează și mai mult această transformare a limbii române într-un jargon cvasiimpenetrabil: o glumă, o frază rostită în glumă sau o greșeală de exprimare pot deveni instantaneu virale. Cuvinte și expresii întregi pot fi deveni populare sau cringe, în doar câteva luni, chiar săptămâni.
Elevi pe holul unui liceu din București. Foto: Inquam Photos/George Călin
Întocmirea unui „glosar” cu astfel de termeni ar putea deveni perimat peste doar câteva luni. Ca să nu mai vorbim de ani (vezi fenomenul „skibidi”).
Lingviștii care încearcă - cu greu - să descopere resorturile semantice ale acestor expresii admit totuși că acest limbaj este, practic, un „argou generațional”: influența Internetului (plus anime-uri, jocuri, whatsap, gif-uri, reel-uri) grefată pe niște tipare de expresivitate deja existente.
„S-au terminat expresiile gen «parfum» sau «beton». Sunt terminate de 10 ani. Dar, uite, «gen» se folosește. Se folosește în prostie”, recunoaște Dana Papadima. „Eu am început să-l folosesc la mișto, cu ghilimele, dar, în timp, am început să mă obișnuiesc cu el. Gen”.
Profesoara de limbă româna arată că „gen”-ul a intrat natural în limbajul zilnic.
„«Gen» e folosit de toată lumea, mai ales cei din generația Z. Mie una, nu-mi prea place, dar din păcate a devenit tic verbal”, recunoaște și eleva Maria.
Dar ce este și ce înseamnă, totuși, „gen”?
„Nimic”, spune Dana Papadima. „Sunt cuvinte în practica folosirii limbii române care se cheamă conectori. E un conector nesemantic. Adică fără sens. Gen!”, explică lingvista și profesoara de română.
Alt exemplu identificat de Papadima: expresia „faaatăăă” este, de fapt, un corespondent direct de la americănescul „giiirl”.
Tinerii din generațiile Alpha și Z folosesc de asemenea expresiile - pe jumătate în română, pe jumătate în engleză - precum: „i-a dat seen” sau, în varianta mai gravă, „i-a dat ghost”.
„Da”, explică eleva Ana, „Se folosește expresia a da ghost, e la fel ca i-a dat seen”.
„Încă se foloseste expresia seen”, adaugă Maria. „Ghosted se referă mai mult la o perioadă îndelungată de timp și mai degrabă în talking stage (faza de vorbit, până a intra într-o relație cu cineva), decât cu persoane precum prietenii sau familia”.
„I-a dat seen” e o expresie cunoscută și folosită inclusiv de cei „mai bătrâni”, care folosesc, de pildă, Whatsapp-ul și pot observa când un mesaj le-a fost citit, dar nu au primit încă vreun răspuns (destinatarul „le-a dat seen”, dar îi ignoră din diferite motive).
Semnele de punctuație la finalul propoziției? Cringe! Și de ce dacă răspunzi la un mesaj cu un simplu „Like” e considerat „pasiv-agresiv”
În noua comunicare scrisă de pe Whatsapp sau Messenger există o regulă de bază: preferabil, fără semne de punctuație și fără „Like”-uri solitare.
Pe scurt: Dacă îi răspunzi unui adolescent cu o frază care se termină cu punct, ești cringe și dai chiar dovadă de nepolitețe.
Există astfel chiar și un studiu realizat în acest sens de cercetătorii și lingviștii de la Binghamton University din New York care „recomandă” evitarea semnelor de punctuație în noua comunicare scrisă.
„Încheierea mesajelor cu punct e considerat un gest caracterizat de insensibilitate și indiferență față de interlocutori, care poate schimba cu totul sensul acelei fraze”, se arată în studiul citat de BBC.
Fr, fr? Adică, pentru cei care au rezistat cu lectura până aici: „Serios? Pe bune?”.
Tinere din SUA se uită pe un smartphone. Foto: Getty Images
„Da”, admite Ana. „Semnele astea, de obicei semnifică un comportament «dry», adică un comportament lipsit de respect față de persoana cu care vorbești , dând semne că nu vrei să fii acolo, sau n-ai chef de ei”.
Astfel, în special în „comunicarea” cu un reprezentant al generației Alpha sau Z, oamenii sunt încurajați să folosească emoticoane sau emoji-uri, oricât de „prostești” ar părea acestea.
„Semnul de «Thumbs up» (like) poate fi folosit în ambele contexte, la fel și «okay», în sensul de nepăsare, nu-ți pasă ce zice cineva (ceva de genul «Okay, cum zici tu»)”, adaugă Ion.
Astfel, „fețele zâmbitoare, precum și abrevierile sau acronimele sunt adiții care adaugă valoare mesajelor scrise”. De asemenea, „omiterea punctuației, arată că răspunzi spontan și din suflet”.
„Like-ul simplu încă se mai folosește, dar punctul, uneori, poate părea pasiv-agresiv”, admite Maria.
Alte cuvinte și expresii folosite în comunicările adolescenților: „Fram” (apelativ amical, combinație dintre „frate” și „familie”) „Fri-yay” - o combinație dintre „Friday” (vineri) și „Yay” (exclamație de bucurie) sau „Ballerina cappuccina” - cineva care arată „cute & classy”, dar - atenție - expresia se îndreaptă, deja conform sondajelor, spre panta expresiilor cringe.
Scurt explainer al „generațiilor”. Cine sunt „Alpha” și când riști să fii etichetat drept un „Boomer”
Din punct de vedere sociologic, o „generație” se referă la un grup de oameni născuți aproximativ în același interval de timp, (de regulă, de 20 de ani).
Generația Baby Boomers: 1946 – 1964
Generația Baby Boomers a fost născută după Al Doilea Război Mondial, într-o perioadă de creștere economică și de expansiune a familiilor.
Generația X: 1965 – 1980
Generația X a fost cea caracterizată prin tranziția dintre stilurile tradiționale și noile tehnologii, martoră a începutului erei digitale.
„Millenialii” (Generația Y): 1981 – 1996
Prima generație care a crescut odată cu internetul și tehnologiile mobile, asociată cu adaptabilitatea și flexibilitatea în muncă.
Generația Z („zoomeri” sau „genzi”): 1997 – 2010
Generația digitală nativă, care a fost crescută într-o lume conectată permanent la internet și rețelele sociale, influențată puternic de tehnologie.
Generația Alpha: 2010 – prezent
Generația „Alpha” este cea mai tânără generație, care se dezvoltă în epoca inteligenței artificiale și a tehnologiei avansate. Din punctul de vedere al celor din generațiile cele mai „tinere” (Alpha și Z), „boomerii” au devenit acum cei din „Generația X” (practic, părinții și profesorii „cringe” ai zilelor noastre).
Ştiri video recomandate
