Premierul francez a supraviețuit la limită primului vot de neîncredere din partea parlamentarilor. Guvernul său a fost salvat la o diferenţă de 18 voturi. 271 de deputați au votat pentru moțiunea de cenzură, insuficient ca să treacă, potrivit BBC.
A fost aproape, dar nu suficient pentru a-l da jos pe Sebastien Lecornu, care anterior le spusese parlamentarilor că acesta este un „moment al adevărului”.
Urmează a doua moţiune de cenzură
Acum va exista o a doua moțiune de cenzură, dar nimeni nu se așteaptă să fie adoptată, deoarece este sponsorizată de Adunarea Națională a lui Marine Le Pen, iar pentru mulți parlamentari de stânga, ideea de a se alătura extremei drepte este considerată toxică.
Așadar, Lecornu a supraviețuit. Dar nu are majoritate în Parlament.
Socialiștii s-ar putea să nu fie la guvernare, dar, practic, au fost convinşi cu două concesii mari - privind reforma pensiilor și promisiunea de a nu impune alte schimbări fără vot.
Lecornu știe că nu îl vor susține în toate privințele, iar socialiștii insistă că acesta nu este un pact. După confirmarea rezultatului celui de-al doilea vot, următoarea provocare este ca guvernul să adopte un buget.
Macron dă vina pe "forţele politice de opoziţie"
Președintele francez Emmanuel Macron a atribuit în mod direct "forțelor politice de opoziție" responsabilitatea pentru haosul de săptămâna trecută, în primele sale declarații publice de la începutul crizei politice.
"Cred că mulți dintre cei care au alimentat diviziunea și speculațiile nu s-au ridicat la înălțimea așteptărilor francezilor și a momentului pe care îl traversăm ca națiune. Datoria fiecăruia este să consolideze stabilitatea și să nu parieze pe instabilitate", a spus Macron.
Lecornu a demisionat pe 6 octombrie, la doar 14 ore după ce și-a anunțat noul guvern, în urma destrămării coaliției de centru-dreapta, pe fondul disputelor privind componența Cabinetului. Totuși, el a fost reconfirmat în funcție vineri, după o săptămână de negocieri tensionate cu opoziția privind formarea guvernului și adoptarea bugetului.
În timpul crizei, formațiunile de extremă dreapta, Rassemblement National, condus de Marine Le Pen, și de extremă stânga, La France Insoumise, au cerut insistent organizarea de noi alegeri legislative.
Ştiri video recomandate
