Harald zur Hausen, Françoise Barré-Sinoussi şi Luc Montagnie sunt câştigătorii Premiului Nobel 2008 pentru Medicină. Premiul a fost acordat luni, la Stockholm, capitala Suediei, pentru munca pe care cei trei au depus-o în cercetarea unor anumite tipuri de virusuri. Cei doi cercetători francezi au descoperit virusul imunodeficienţei umane (HIV) în anii 80. "Descoperirea lor a fost vitală, permiţându-le oamenilor de ştiinţă să înceapă să înţeleagă biologia virusului care a ucis milioane de oameni în întreaga lume", se arată în comunicatul emis de Comitetul Nobel. Neamţul Harald zur Hausen a fost recompensat pentru munca sa în descoperirea legăturii dintre Human Papilloma Virus (HPV) şi cancerul cervical, al doilea cel mai răspândit tip de cancer de pe planetă.
Anul trecut, Nobelul pentru Medicină le-a fost acordat americanilor Mario Capecchi şi Oliver Smithies, precum şi britanicului Martin Evans, pentru cercetările lor în domeniul celulelor-suşă.
Laureaţii Premiului Nobel primesc o medalie de aur, o diplomă şi un cec de zece milioane de coroane suedeze (1,02 milioane de euro), care poate fi împărţit, la fiecare categorie, între maximum trei câştigători.
Din 1901 până astăzi, un număr de 198 de oameni de ştiinţă au primit Premiul Nobel pentru Fiziologie şi Medicină. Contribuţiile lor merg de la cercetarea fundamentală până la cea clinică. Desigur, au existat omisiuni, ca şi greşeli. Sunt cunoscute mai cu seamă nedreptăţile suferite de oameni de ştiinţă români, precum Nicolae Paulescu, Victor Babeş, Constantin Levaditi sau Ana Aslan. Singurul român distins cu Nobel pentru Medicină (sau mai bine spus american de origine română) este George Emil Palade, în 1974, alături de Albert Claude şi Christian de Duve.
Comunitatea ştiinţifică internaţională este de acord cu majoritatea deciziilor care au fost luate. Intenţia lui Alfred Nobel a fost ca premiul să facă posibil ca cercetătorii talentaţi să îşi continue cercetările fără să se îngrijoreze de situaţia materială. Astăzi, împlinirea acestui obiectiv este pusă sub semnul întrebării. În primul rând, vârsta la care câştigătorii obţin premiul este relativ ridicată; în al doilea rând, premianţii sunt deja recunoscuţi ca oameni de ştiinţă în momentul în care primesc distincţia. În orice caz, studiile medicale cer, de decenii, un buget considerabil şi grupuri mari de studiu. Aşadar, Premiul Nobel al zilelor noastre diferă foarte mult faţă de cel de acum 100 de ani.
Pentru juriu, datoria de a selecta laureaţii este una stimulativă, iar momentul citirii discursului laureaţilor este o ocazie memorabilă. Anunţarea premiilor, ca şi ceremonia şi festivităţile de decernare sunt o atracţie pentru mediul ştiinţific, literar, politic şi mass-media internaţională.
CITIŢI ŞI 1 MILION DE EURO PENTRU MINŢI ÎNDRĂZNEŢE
Ella Moroiu, Antena3.ro
