Președintele Donald Trump a amenințat luna trecută că va lovi Iranul dacă regimul de la Teheran nu acceptă un acord pentru limitarea programului său nuclear. Însă, la momentul respectiv, Pentagonul nu era pregătit să susțină o astfel de amenințare.
Cei 30.000–40.000 de militari americani desfășurați în Orientul Mijlociu, inclusiv în opt baze permanente, aveau capacități limitate de apărare antiaeriană pentru a face față unei eventuale riposte iraniene, scrie The New York Times.
Avioanele de luptă suplimentare, necesare pentru o operațiune de amploarea celei evocate de Trump, se aflau în baze din Europa sau chiar în Statele Unite. O mare parte din echipamentele militare rămase în regiune proveneau din cei 20 de ani de război anteriori, iar după campania împotriva rebelilor Houthi din Yemen de anul trecut, multe mijloace militare părăsiseră deja zona.
Potrivit a trei oficiali americani care au vorbit sub protecția anonimatului, consilierii de securitate națională i-au recomandat președintelui să amâne orice acțiune, pentru a permite Pentagonului să-și consolideze atât capacitatea de atac, cât și, mai ales, cea de apărare în cele 11 țări din regiune care ar putea deveni ținte ale represaliilor iraniene.
„Președintele Trump are toate opțiunile pe masă în ceea ce privește Iranul”, a declarat Anna Kelly, purtătoare de cuvânt a Casei Albe. „Ascultă perspective variate pe orice subiect, dar ia decizia finală în funcție de ceea ce este mai bine pentru țara noastră și pentru securitatea națională”.
Între timp, în vreme ce Trump analizează opțiunile militare în cazul în care diplomația eșuează, Pentagonul finalizează desfășurarea unei „armade” despre care președintele a spus că se îndreaptă spre regiune.
Aceasta include opt distrugătoare dotate cu rachete ghidate capabile să intercepteze rachete balistice iraniene, sisteme terestre de apărare antirachetă și submarine capabile să lanseze rachete de croazieră Tomahawk asupra unor ținte din Iran.
În ultimele trei săptămâni, pe fondul reluării contactelor diplomatice între Israel, statele arabe, Iran și Statele Unite, Pentagonul s-a pregătit pentru eventualitatea unui conflict. Oficialii militari spun că mijloacele desfășurate au atât capacitate ofensivă, cât și defensivă, întrucât Iranul ar putea riposta.
Un oficial militar de rang înalt a descris procesul drept „a-ți pune casa în ordine”.
Inițial, Trump susținuse că intenția sa era să protejeze protestatarii iranieni care contestaseră regimul autoritar. Ulterior însă, discursul s-a reorientat către programul nuclear și balistic al Iranului, despre care autoritățile de la Teheran susțin că are scopuri civile.
„A amenințat cu războiul înainte ca armata americană să fie pregătită”, a declarat Vali Nasr, expert în Iran și profesor la Universitatea Johns Hopkins. „Dar, după ce a pus războiul pe masă și apoi a trebuit să amâne pentru a permite consolidarea forțelor, a oferit și Iranului timp să își întărească propriile amenințări”.
Oficiali de rang înalt din administrație au precizat că Trump nu a luat încă o decizie privind un eventual atac.
După o întâlnire la Casa Albă cu premierul israelian Benjamin Netanyahu, Trump a scris pe rețelele sociale că „nu s-a ajuns la nimic definitiv, în afară de faptul că am insistat ca negocierile cu Iranul să continue”.
Printre opțiunile analizate se numără lovituri asupra infrastructurii nucleare și a capacității de lansare a rachetelor balistice ale Iranului, dar și trimiterea unor forțe speciale americane pentru a ataca anumite obiective militare iraniene.
Înainte de orice acțiune, însă, Pentagonul trebuie să-și consolideze apărarea bazelor americane din Qatar, Irak, Bahrain, Kuweit și Iordania.
„Din punct de vedere defensiv, trebuie să ne asigurăm, înainte de a face orice, că sistemele noastre sunt în ordine”, a declarat generalul Joseph Votel, fost comandant al Comandamentului Central al SUA. „Să fim pregătiți pentru răspunsul inevitabil împotriva intereselor noastre sau ale partenerilor noștri”.
Portavionul Abraham Lincoln, însoțit de trei nave dotate cu rachete Tomahawk, se află în centrul desfășurării navale americane din regiune, care include aproximativ o duzină de nave în Marea Arabiei, Golful Persic, Marea Roșie și estul Mediteranei.
Iranul a urmărit portavionul cu drone, iar un avion de vânătoare american a doborât una pe 3 februarie, după ce aceasta s-a apropiat de navă.
Avioanele F-35 și F/A-18 de pe portavion se află în raza de acțiune a unor ținte din Iran. De asemenea, SUA au trimis peste o duzină de avioane de atac F-15E în regiune.
Un al doilea portavion, USS Gerald R. Ford, urmează să fie desfășurat în Orientul Mijlociu ca parte a campaniei de presiune asupra Iranului.
Bombardierele B-2 și alte aeronave cu rază lungă de acțiune aflate în SUA se află într-un nivel ridicat de alertă.
Analiștii militari spun că alte semne ale pregătirilor pentru o operațiune majoră ar include creșterea numărului de avioane cisternă pentru realimentare în aer și a aeronavelor de bruiaj radar EA-18 Growler.
De asemenea, mutarea unui submarin balistic din Mediterana către Marea Arabiei ar fi un indicator al unei eventuale lovituri iminente. Submarinele americane pot transporta până la 154 de rachete Tomahawk.
În paralel, Pentagonul trimite sisteme Patriot și THAAD suplimentare pentru a proteja trupele americane de eventuale atacuri cu rachete iraniene.
Kenneth F. McKenzie Jr., fost comandant al Comandamentului Central al SUA, a precizat că liderii iranieni iau în serios orice mobilizare americană, amintind de loviturile asupra a trei situri nucleare iraniene și de uciderea generalului Qassem Suleimani în 2020.
„Iranienii se tem de Trump pentru că l-a ucis pe Suleimani și a lovit siturile lor nucleare”, explică generalul McKenzie. „Se tem de el pentru că acționează direct”.
Ştiri video recomandate
