Nicușor Dan, înaintea summitului de criză al UE: "Discuțiile cele mai importante vor fi despre banii europeni pentru 2028–2034

Despre o posibilă clauză comună de apărare pe lângă articolul 5, Nicușor Dan a spus:

"Este o discuție care abia a pornit și evident că orice formă de colaborare, de securitate este bine-venită, însă fundamentul, partea cea mai importantă a apărării noastre vine din apartenența la NATO și parteneriatul cu SUA".

Nicuşor Dan a declarat că pe agenda discuțiilor se află patru teme majore, de la criza din Orientul Mijlociu și răspunsul Uniunii Europene, până la situația din Ucraina, unde a fost deblocată finanțarea și pachetul de sancțiuni împotriva Rusiei. Acesta a precizat că urmează dezbateri privind competitivitatea, cu accent pe consolidarea pieței unice și reducerea prețurilor la energie în UE, precum și negocieri privind viitorul cadru financiar multianual 2028–2034, unde România susține un buget european ambițios și consistent, inclusiv o alocare de 400 de miliarde pentru competitivitate, menită să reducă decalajele dintre statele membre.

"Sunt patru subiecte importante. Evident, criza din Orientul Mijlociu și modul în care putem să răspundem la aceasta, apoi Ucraina. Am reușit, în sfârșit, deblocarea împrumutului și a pachetului de sancțiuni pentru Rusia. După aceea, continuăm discuțiile pe competitivitate, despre cum să facem să avem o adevărată piață unică și să scădem prețurile la energie în Uniune. Al treilea subiect este cel mai important: o discuție despre viitorul cadru financiar multianual, adică banii europeni pentru perioada 2028–2034. Aici, România are mai multe obiective. Ne dorim ca bugetul să fie ambițios, un buget mare.

O secțiune este foarte consistentă, de 400 de miliarde, pentru competitivitate, care să ajute ca acești bani să ajungă și la companii din țările mai puțin dezvoltate, pentru a nu crește decalajele".

Liderul cipriot Christodoulides face presiuni asupra UE pentru a-și consolida clauza de asistență reciprocă, articolul 42.7, în cazul în care țările ar fi atacate. Cipru, care nu este membru NATO, s-a confruntat cu atacuri cu drone iraniene după începerea războiului condus de SUA.

„Ceea ce avem nevoie și ceea ce vom discuta astăzi este să dăm substanță articolului 42.7... ce se va întâmpla în cazul în care un stat membru decide să declanșeze articolul specific. Trebuie să avem un plan operațional”, a spus Christodoulides, potrivit Politico.

În același timp, a spus el, „există o singură cale pentru Uniunea Europeană - acesta este momentul să lucrăm pentru a obține autonomia strategică europeană... noi toți înțelegem necesitatea acestui apel.”

Înaintea discuțiilor de joi, Volodimir Zelenski a respins ideea unui statut simbolic sau diluat de membru al UE pentru Ucraina.

„Ucraina se apără și cu siguranță apără Europa. Nu o apără doar simbolic - oamenii chiar mor... Apărăm valorile europene comune. Cred că merităm să fim membri deplini ai Uniunii Europene”, a declarat Zelenski.

„Am avut deja suficiente uniuni simbolice - Memorandumurile de la Budapesta, garanțiile de securitate simbolice, NATO, o cale simbolică către NATO. Merităm să fim membri deplini în diferite alianțe și, bineînțeles, în Uniunea Europeană”, a spus el.

Președintele Consiliului European, António Costa, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, se întâlnesc pentru o trilaterală cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, înainte de summit.

Cei trei vor face declarații publice înainte de a intra în sala de ședințe spațioasă pentru începerea summitului.

Președintele cipriot Nikos Christodoulides este gazda summitului. El a declarat reporterilor înaintea discuțiilor că UE este crucială pentru încheierea conflictului din Iran, argumentând că pacea este imposibilă fără ca Europa să joace un rol, potrivit Politico.

„Ceea ce pot spune este că nu putem ajunge la dezescaladare în Iran fără participarea activă a Uniunii Europene”, a spus el.

Reuniunea liderilor europeni vine într-un moment de cotitură – Viktor Orban tocmai ce a fost dat jos de la putere prin alegeri, după 16 ani în care s-a profilat ca cel mai mare dușman al proiectului european și ca un aliat de nădejde al lui Vladimir Putin.

Viitorul fost prim-ministru ar fi putut să participe la această reuniune, însă a ales să nu o facă.

Când liderii europeni se vor reuni din nou în iunie, câteva fețe noi vor fi prezente, pe lângă viitorul premier ungar, Peter Magyar.

În Slovenia, populistul Janez Jansa pare că va reveni și el la putere, iar Bulgaria ar putea fi reprezentată de fostul său președinte, posibil viitor prim-ministru, Rumen Radev. Radev este și el un susținător al regimului de la Kremlin.

Totuși, patru diplomați și oficiali au spus că e încă prea devreme să se concluzioneze că vreunul dintre ei va deveni un „nou Orban”.

Războiul din Iran a pus presiune inclusiv pe capacitatea de planificare pe timp de criză a europenilor. Ciprul este una dintre țările care au cerut ca blocul să clarifice cum ar funcția clauza de asistență mutuală în cazul în care unul dintre membrii săi este amenințat.

Conform articolului 42,7 al tratelor europene, „odată ce este activat de un membru UE atacat, celelalte state-membre trebuie să ofere ajutor” – o măsură de tip toți pentru unul, unul pentru toți care, cel puțin pe hârtie, merge mai departe decât NATO.

În practică, însă, este foarte neclar în ce ar consta ajutorul.

„Ne așteptăm să avem un răspuns concret la aceste întrebări. Este evident că actuala situație geopolitică face ca această prevedere să fie importantă”, spune un oficial european anonim.

Șefa diplomației europene, Kaja Kalls, va prezenta ce s-a lucrat pe tema mecanismului de apărarea mutuală.

Mecanismul e important mai ale pentru Cipru, care nu e stat NATO. În martie, un atac cu drone a lovit baza RAF din Akrotiri – prima dată când o bază britanică din Cipru a fost atacată în ultimii 40 de ani.

De asemenea, provocările de securitate asociate cu aducerea celor 27 de lideri și oficialilor lor de rang înalt în Cipru au fost formidabile.

„E foarte dificil, Ciprul nu este într-o situație de invidiat, dar faptul că această întâlnire are loc este important din punct de vedere simbolic”.

Dacă lucrurile merg bine, oficialii ciprioți speră că-i vor putea convinge pe turiști să revină pe insulă.

Situația geopolitică a piratat din nou agenda summitului UE, pentru că întâlnirea din Cipru ar fi trebuit să se concentreze aproape exclusiv pe probleme economice – mai ales pe bugetul de aproape două trilioane al Uniunii Europene.

Costa îi impulsionează pe liderii UE să accelereze discuțiile pe tema noului cadru financiar. Două ore vor fi dedicate acestei teme, vineri. Scopul său este să obțină un acord final pe tema bugetului de șapte ani al UE și speră că aceasă înțelegere va fi obținută până la sfârșitul anului.

Există temeri că Franța va fi condusă de un guvern de extremă dreapta de la anul și că obținerea unei astfel de înțelegeri va fi foarte dificilă în 2027.

„Cu cât lucrurile se prelungesc, cu atât schimbările la buget vor fi mai îndrăznețe”, a declarat un oficial UE anonim.

Totuși, dacă liderii UE chiar se mobilizează să obțină un acord pe buget până la sfârșitul anului, ar fi vorba de o înțelegere foarte rapidă, având în vedere standardele UE. Orice reușită va depinde de cât de mult sunt dispuse guvernele europene să facă compromisuri.

Discuțiile pe tema bugetului sunt mereu extrem de dificile – țările ceva mai bogate din nordul Europei sunt reticente să plătească mai mult la bugetul blocului și sunt sceptice cu privire la puterile Comisiei Europene de a taxa.

De cealaltă parte, țările din sudul și estul Europei preferă un buget european mai robust și se opun tăierilor la subvențiile agricole și la finanțarea regională. În general, aceste două sectoare sunt cele mai mari când vine vorba de bugetul blocului.

Ceea ce complică și mai mult lucrurile este că UE trebuie să înceapă să ramburseze împrumuturi de 25 de miliarde de euro pe an, folosite pentru recuperarea post-Covid, iar presiunile sunt tot mai mari ca bugetul să fie „lipit” de situația geopolitică.

Kata Tutto, președinta comitetului regiunilor a declarat pentru Politico că „și-ar putea imagina” că unele țări vor cere un buget mai mic, dar insistă că o astfel de ipoteză este imposibilă în contextul în care impactul războiului din Iran este de aproximativ un procent din PIB-ul blocului.

Dacă e un lucru despre care liderii europeni se pot pune toți de acord este că e nevoie să se facă lucruri pentru ca facturile la energie să scadă, mai ales în condițiile unei crize prelungite generată de închiderea Strâmtorii Ormuz.

Miercuri, Comisia Europeană a prezentat o serie de măsuri menite să-i protejeze pe consumatori, inclusiv schimbări la schema ajutoarelor de stat.

Astfel, se dorește accelerarea acțiunilor în domeniul electrificării, rețelelor electrice și taxării la energie – prin mobilizarea investițiilor private și eliberarea de fonduri la nivel european.

Va fi prima șansă pe care liderii europeni o au să discute direct unul cu celălalt pe această temă foarte dificilă.

În condițiile în care războiul pornit de America lui Trump în Orientul Mijlociu a intrat deja în a opta săptămână, liderii europeni vor discuta despre ce posibilitatea păcii și despre cum vor trece peste consecințeleb economice ale închiderii Strâmtorii Ormuz.

„În primul rând, trebuie să discutăm această situație în evoluție rapidă. Asta include contribuția Europei la dezescaladare și la obținerea păcii în regiune, inclusiv când vine vorba de libertatea de navigație”, a declarat președintele Consiliului European, Antonio Costa.

Totuși, guvernele europene rămân dezbinate când vine vorba de cum ar trebui să acționeze pe tema războiului lui Trump. Franța și Germania, de exemplu, nu s-au putut pune de acord pe tema implicării în protejarea armată a rutelor comerciale.

La începutul lunii, președintele Franței, Emmmanuel Macron, a găzduit discuții cu liderii țărilor „non-beligerante” pentru a planifica o „misiune strict defensivă” de securizare a Strâmtorii Ormuz, dar asta doar după ce luptele se opresc. Discuțiile nu au inclus și administrația Trump.

Totuși, cancelarul Germaniei a spus că deși țara sa este „fundamental pregătită” să ajute la securizarea rutelor comercial pe baza unor condiții stricte, el ar vrea să discute și participarea Statelor Unite la inițiativă.

Nu se întâmplă des ca șefii de state și de guverne europene să se reunească în Consiliu European într-un oraș faimos pentru petreceri și distracție, însă asta se va întâmpla joi când liderii europeni vor merge la un dineu în Ayia Napa, înainte de reuniunea formală a summitului, scrie Politico.

Este pentru prima oară când liderii europeni se reunesc oficial de la căderea lui Viktor Orban în alegerile din 12 aprilie. După cina de la Ayia Napa, vor începe discuțiile cu ușile închise, vineri, pe teme dificile precum războiul din Iran și bugetul UE.

Ulterior, se vor purta discuții cu Egiptul, Iordania, Libanul, Siria și țările din Golf pe tema securității regionale.