Trump a ridicat vocea la Netanyahu după încălcarea armistițiului cu Iranul: „Oprește totul!”
Publicat acum 4 ore si 28 minute
Conisderat una dintre cele mai importante personalități care a lucrat cu Vladimir Putin ani de zile, fiind premier în perioada 2000-2004, Mihail Kasianov explică de ce Rusia a invadat Ucraina, face dezvăluiri despre dictatorul de la Kremlin și explică situația actuală a Rusiei pe plan internațional. Kasianov face și o referire importantă la relația Moscovei cu România. Acesta a acordat un interviu în exclusivitate pentru Antena 3 CNN la Black Sea and Balkans Security Forum.
Radu Tudor: Domnule prim-ministru, vă mulțumesc mult că ați acceptat acest interviu pentru Antena 3-CNN România.
Mihail Kasianov: Cu plăcere. Vă mulţumesc şi eu.
Radu Tudor: Vă întoarceți în România după atâția ani. Vedeți diferența? Ați fost aici ca prim-ministru în 2002 și acum, ca invitat la acest important
forum de securitate, în 2025, după 23 de ani.
Mihail Kasianov: Da, în primul rând, sunt foarte bucuros să fiu aici, în București, și regret că, din păcate, am fost în calitate oficială, așa cum aţi spus foarte corect, și nu am văzut prea multe. Dar acum am avut deja ocazia să mă plimb prin oraş și să văd cât de frumos este Bucureștiul, cum trăiesc oamenii și cu câtă plăcere stau la o cafenea, temperatura e plăcută, vremea este bună, beau o cafea... Este minunat.
Și, desigur, este important acest forum. Discutăm despre probleme importante legate de securitatea europeană și de securitatea Mării Negre. Vorbim despre viitor, de viitorul Europei, despre viitorul țării voastre şi viitorul țării mele.
„Putin a încălcat această lege internaţională. Nu Rusia, ci Rusia lui Putin”
Radu Tudor: Despre această problemă foarte sensibilă, viitorul Rusiei. Care este părerea dvs despre războiul declanșat de Rusia în Ucraina? Ce se va întâmpla? Și credeți că economia rusă va rezista și războiul va dura mulți ani?
Mihail Kasianov: Cred că aceasta este o întrebare fundamentală pentru acest forum, pentru liderii europeni și americani, și asta este ceea ce se discută în aceste zile și, de fapt, noi trebuie să înțelegem și să stabilim cine a fost agresorul. Ar trebui să încetăm toate discuțiile despre faptul că ambele părți sunt responsabile pentru acest război. Nu este deloc așa. De aceea ar trebui să înțelegem că trebuie să apărăm Ucraina, că a ajuta Ucraina să-şi apere integritatea teritorială și suveranitatea este o chestiune crucială.
După al Doilea Război Mondial s-a stabilit o ordine mondială. Și, desigur, aceasta este consemnată în toate documentele internaționale. Schimbarea frontierelor prin forță este imposibilă. Este interzisă. Putin a încălcat această lege internaţională. Nu Rusia, ci Rusia lui Putin. Desigur, pot admite că mulți ruși susțin politica lui Putin, care pariază pe gena latentă a imperiului...
De aceea, eu doar visez...M-aţi întrebat despre viitor și că spun că visez și încerc să merg pe această cale pentru a aduce mai aproape acel moment din viitorul Rusiei, când poporul rus va avea ocazia și va putea să-și reconfirme alegerea europeană și să construiască un stat democratic în locul regimului autoritar care există în prezent și care devine unul totalitar.
„Agentul KGB a continuat să fie agent KGB, pentru că așa a fost educat”
Radu Tudor: Le puteți explica telespectatorilor noștri de ce Vladimir Putin a invadat atât de multe țări? Și de ce are președintele rus obiceiul de a invada alte țări și de a lua teritorii mici din Ucraina, Georgia sau Moldova, când Rusia este cea mai mare țară din lume?
Mihail Kasianov: Răspunsul la această întrebare are legătură, aș spune, cu ideea de a înțelege cine e dl Putin. Cu toții provenim din Uniunea Sovietică. Eu am lucrat în acea perioadă pentru ministerul economiei, am fost ministrul economiei, Putin a lucrat pentru KGB, agenția de aplicare a legii, serviciile secrete...Şi, deși pretindea că este devotat valorilor democratice, ca noi toți, s-a dovedit a fi altfel.
Agentul KGB a continuat să fie agent KGB, pentru că așa a fost educat și așa a fost antrenat, și pune în practică ceea ce a învățat la școala KGB. De aceea visează la restaurarea influenței și sferei de interes sovietice. De aceea face aceste invazii.
A fost întrebarea de astăzi, pe care am discutat-o: ce vrea Putin? Domnul Putin vrea totul. Tot ce îi permite Occidentul să ia. A luat 30% din teritoriul Georgiei, a anexat Crimeea, a ocupat Donbasul și acum vrea să pună toată Ucraina sub stăpânirea sa.
Cum a fost posibil pentru KGB să distrugă întreaga ordine mondială veche, stabilită după al Doilea Război Mondial? Da, este absolut clar pentru toate țările europene, pentru liderii europeni, sunt sigur de asta, şi vedem poziția principială și consecventă a liderilor europeni. Ucraina apără valorile noastre europene și există o problemă de securitate națională pentru fiecare țară europeană.
Sunt absolut convins şi mulţumit că această înțelegere există deja. Trebuie doar să ne asigurăm că partenerii noștri americani se alătură acestei înțelegeri.
„În 2002 visam ca țara mea să devină în curând membru cu drepturi depline al NATO”
Radu Tudor: Domnule prim-ministru, aș dori să vă întreb ce părere are Vladimir Putin despre România. Din câte știți, de când erați prim-ministru, când aţi fost aici, la Bucureşti, iar fostului prim-ministru Năstase a fost la Moscova, ce părere are Putin despre noi?
Mihail Kasianov: Atunci era complet diferit. Aș spune că era deja altă istorie. Și Putin era complet diferit. Atunci Putin a susținut toate reformele inițiate de cabinetul meu și de aceea am reușit să scoatem Rusia din criza economică, urmând strategia creșterii durabile.
Aveam o creștere economică de 6-7% pe an și investitori care veneau în Rusia, iar companiile rusești se extindeau în Occident,inclusiv în România. Îmi amintesc că, atunci când eram în vizită oficială, am văzut că banii rusești erau investiţi direct în industrie. Era bine. Și, în acel moment, fiind prim-ministru, am declarat public că visam ca țara mea să devină în curând membru cu drepturi depline al NATO.
Domnul Putin a spus într-un mod puțin mai moderat că nu exclude o astfel de posibilitate, dar, în ceea ce privește Uniunea Europeană, avem relații excelente. Tocmai avuseserăm reuniuni comune ale întregii Comisii Europene cu Cabinetului Rusiei și discutaserăm despre această cooperare. Aveam această cooperare, Uniunea Europeană investea în Rusia. 75% din investițiile directe în Rusia erau investiții directe ale Uniunii Europene, 50% din comerț provenea din Uniunea Europeană.
Acum, desigur, situația este diferită. Putin a distrus toate aceste visuri și tot acest viitor. Și, în acel moment, în 2003, Uniunea Europeană și Rusia au anunțat că suntem parteneri strategici și construim o zonă de liber schimb și o zonă fără vize de la Lisabona la Vladivostok. Acesta era un vis în timpul meu.
Câțiva ani mai târziu, domnul Putin a schimbat întregul context. A distrus complet toate aceste visuri și așteptări ale rușilor.
„După Georgia, anexarea Crimeii părea inevitabilă”
Radu Tudor: Care a fost factorul declanșator al schimbării de opinie a lui Putin? Pentru că el a fost și aici, la București, în 2008, la summitul NATO, ultimul summit NATO la care a participat Putin, și ne-a avertizat în legătură cu acest lucru. Ce s-a întâmplat cu Putin, de a trecut de la o atitudine deschisă față de cooperarea europeană la o atitudine dictatorială?
Mihail Kasianov: Răspunsul la această întrebare nu este atât de simplu, dar aspectul principal este că domnul Putin a vrut, aș spune, să interpreteze dreptul internațional așa cum dorea el, doar din perspectiva sa, să aibă putere suverană specială, o democrație suverană. Și, în acel moment, a început deja să restrângă întregul mediu politic din Rusia. La sfârșitul anului 2004, după tragedia de la Beslan, uciderea în masă a copiilor, a folosit cinic această tragedie ca motiv pentru a restrânge mediul politic.
A numit luptătorii pentru drepturile omului agenţi străini... A impus reînregistrarea tuturor partidelor politice. Aveam 40 de partide politice, de diferite orientări, iar el a mai lăsat doar şase sub controlul său personal, astfel încât a închis oficial calea către procesul politic.
A început să restrângă tot. Și apoi, în schimb, a primit, critici din partea conducerii Statelor Unite. Vicepreședintele Cheney a vizitat Vilnius și a participat la o conferință specială, cu liderii din zona Mării Baltice și a Mării Negre...A început să-l critice pe Putin pentru încălcarea drepturilor omului și pentru alte chestiuni.
Apoi, Putin a început să folosească livrările de gaz ca instrument de presiune și a început să exercite presiuni asupra Ucrainei. Aceasta a fost critica,
iar Putin a înțeles că, în ciuda dorinței sale de cooperare, Occidentul nu acceptă dreptul său special de a interpreta dreptul internațional așa cum dorește.
De aceea, în discursul său de la Munchen din 2007, el a spus deja că Rusia este înconjurată de dușmani. Și, în 2008, a fost punctul final.
Îmi amintesc că eram deja la summitul NATO, eram plecat din țară, și susțineam ucrainenii, georgienii și moldovenii pentru a obține această foaie
de parcurs pentru aderarea ulterioară. Nu s-a luat nicio decizie în acest sens și știm ce s-a întâmplat după aceea.
Invadarea Georgiei și ocuparea a 30% din teritoriul georgian. Era un plan de încetare a focului, numit "planul Sarkozy", pentru că la acea vreme, Franța era la conducerea Uniunii Europene și era acest plan, dar niciunul dintre punctele acestui plan nu a fost pus în aplicare de Rusia lui Putin, dar trei luni mai târziu,
Europa şi Statele Unite au revenit la Putin și au spus că totul e ca de obicei. Iar Putin şi-a spus că acesta este modul în care Occidentul îi permite să acționeze.
Astfel, anexarea Crimeii părea inevitabilă. Iar ocuparea Donbassului este o invazie pe scară largă, pentru că vrea ca Ucraina să i se supună complet.
„Putin se simte suficient de puternic din punct de vedere economic și militar și duce un război de uzură”
Radu Tudor: Ce se va întâmpla cu invazia rusă în Ucraina în viitorul apropiat?
Mihail Kasianov: Depinde de poziția liderilor europeni și, desigur, depinde mult de poziția lui Donald Trump. Pentru că, desigur, implicarea SUA
și acordul de sprijin sunt cruciale. Toată lumea știe acest lucru și discutăm azi despre toate aceste aspecte în cadrul conferinței, dar nu cred că domnul Putin este pregătit în acest moment pentru vreun fel de concesii.
Se simte suficient de puternic din punct de vedere economic și militar și duce un război de uzură... El crede că Rusia este mai mare și că resursele umane, militare și economice ale acesteia sunt, potențial, mult mai mari decât cele ale Ucrainei. El crede că va câștiga acest război, mai ales în condițiile în care nu există unitate transatlantică între aliații NATO din Europa și Statele Unite...
Asta e ceea ce el dorește să obțină. Și dacă nu există unitate în Europa, acesta e un alt aspect important pentru el, care dorește să divizeze pentru a-și atinge obiectivele. Cred că perioada actuală este crucială.
Mai târziu, dacă presiunea asupra regimului lui Putin va continua din partea Europei și a Statelor Unite, mai târziu, chiar până la sfârșitul acestui an, din cauza problemelor economice crescânde, Putin s-ar putea simți diferit. Și atunci va exista o bună oportunitate de a-l presa și de a-l obliga să se așeze la masa negocierilor pentru a negocia un acord de pace echitabil.
Dar mai întâi, desigur, ar trebui să existe un armistițiu necondiționat.
„Putin va merge mai departe de Herson, spre Odesa, și apoi spre Transnistria. Dacă nu se întâmplă nimic, Moldova va fi luată în trei zile. Ar fi deja la granițele voastre”
Radu Tudor: Domnule prim-ministru, vrem să vedem o Rusie democratică. O Rusie liberă, dar o Rusie în granițele sale recunoscute internațional. Ce veți transmite telespectatorilor noștri români, în calitate de rus și de fost prim-ministru, când atât de mulți români se tem că o Rusie agresivă, războinică, va ajunge la granițele noastre?
Mihail Kasianov: Ar putea fi cazul dacă Occidentul i-ar permite lui Putin să distrugă Ucraina.
Pentru a câștiga acest război, Putin va merge, desigur, mai departe de Herson, spre Odesa, și apoi spre Transnistria. Și apoi, dacă nu se întâmplă nimic, Moldova va fi luată într-o săptămână, în trei zile.
Asta l-ar aduce mai aproape. Ar fi deja la granițele voastre. De aceea este important ca românii să înţeleagă că sunt o țară foarte importantă, un membru puternic al Uniunii Europene și al NATO. Așadar, pentru a apăra și a descuraja agresiunea lui Putin, cred că este foarte important
acest aspect şi există problema securității naționale pentru România. Este absolut adevărat.
Și cred că obținerea rezultatelor acestor alegeri a fost importantă, şi vă felicit pentru că ați făcut în sfârșit aceste alegeri şi că aţi ales un preşedinte,
iar poporul român a reconfirmat că înțelege că este foarte important să apere și să sprijine Ucraina.
Este foarte important, deoarece nu este vorba doar de poporul ucrainean, ci și de securitatea națională a României, a poporului român.
Radu Tudor: Domnule prim-ministru, vă mulțumesc foarte mult pentru acest interviu.
Mihail Kasianov: A fost o mare plăcere. Vă mulțumesc.
Mihail Kasianov a fost primul premier al lui Putin, conducând guvernul rus între 2000 și 2004. Ulterior, el a devenit un critic al liderului de la Kremlin. În iunie 2022, el declara că nu-l mai recunoaşte pe Vladimir Putin cu care a lucrat, şi-şi exprima speranţa ca Rusia să reintre într-o bună zi pe o „cale democratică”. Înaintea invaziei Ucrainei, Mihail Kasianov conducea Partidul Libertăţii Poporului (PARNAS), un mic partid liberal. El a anunţat în iunie 2022 că a părăsit Rusia.
