Iranul şi-ar putea transfera stocurile de uraniu îmbogăţit către o altă ţară dacă se va ajunge la un acord cu SUA cu privire la programul său nuclear, a indicat sâmbătă ambasadorul iranian la ONU, Amir-Saeid Iravani, potrivit site-ului de ştiri Al-Monitor, citat de dpa, potrivit Agerpres.
Un transfer de uraniu îmbogăţit la 20% şi 60% nu ar constitui o linie roşie pentru Teheran, a spus Iravani, adăugând că, alternativ, materialul ar putea rămâne în Iran sub supravegherea Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA).
Ambasadorul a subliniat însă că Iranul nu va renunţa la dreptul său de a produce uraniu îmbogăţit pe plan intern, o condiţie pe care SUA o resping cu fermitate.
Iravani a exclus de asemenea orice restricţii asupra programului iranian de rachete balistice, şi a reiterat că un nou acord va depinde, printre alte condiţii, de ridicarea sancţiunilor internaţionale.
Iranul cere "respect" de la Donald Trump
Declaraţiile sale vin la câteva ore după ce ministrul de externe Abbas Araghchi a afirmat, într-o postare pe X, că Iranul este în principiu dispus să reia negocierile nucleare cu SUA, îndemnându-l însă pe preşedintele Donald Trump să îşi modereze tonul.
"Dacă Preşedintele Trump este sincer că vrea un acord, ar trebui să lase deoparte tonul lipsit de respect şi inacceptabil faţă de Liderul Suprem al Iranului, Marele Ayatollah Khamenei, şi să înceteze să-i jignească pe milioanele lui de adepţi sinceri", a scris Araghchi. 'Bună-voinţa primeşte bună-voinţă, iar respectul primeşte respect', a subliniat el.
Trump a spus recent că noi negocieri cu Iranul vor avea loc "săptămâna viitoare", fără însă a oferi detalii. Rundele anterioare s-au soldat cu eşecuri, amintește dpa, citată de Agerpres.
Iranul a reușit să-și relocheze o mare parte din stocul de uraniu îmbogățit înainte de atacurile americane asupra principalelor sale instalații nucleare, potrivit primelor evaluări ale serviciilor de informații trimise guvernelor europene, potrivit Financial Times. Astfel, afirmațiile lui Donald Trump, potrivit cărora programul nuclear iranian ar fi fost complet distrus, sunt puse sub semnul întrebării.
Cum s-a ajuns aici: războiul de 12 zile
Tensiunile s-au intensificat puternic când Israelul, acuzând Iranul că se apropie rapid de punctul critic în obiectivul de a obţine arma atomică, a lansat pe 13 iunie atacuri împotriva unor situri nucleare, poziţii defensive, oraşe şi infrastructuri energetice iraniene, într-un război care a durat 12 zile şi în care SUA au intervenit bombardând instalaţii nucleare.
Trump a declarat ulterior că aceste atacuri au dat înapoi programul nuclear iranian cu mai mulţi ani, şi, întrebat dacă va bombarda din nou dacă îmbogăţirea uraniului va continua, a răspuns afirmativ.
Ca răspuns la aceste atacuri, parlamentul iranian a votat săptămâna aceasta o lege care suspendă cooperarea cu AIEA. Totuşi, Teheranul nu a notificat în mod oficial agenţia, iar experţii atrag atenţia că negocierile nu pot continua fără supervizarea tehnică din partea AIEA.
Iranul insistă că programul său nuclear are exclusiv scopuri civile, însă AIEA crede că Iranul a reuşit să producă 400 kg de uraniu la un nivel de puritate de 60%.
Experţii spun că, dacă acest material ar fi îmbogăţit în continuare până la 90%, ar putea fi folosit pentru producerea câtorva arme nucleare.
Nu este clar ce anume s-a întâmplat cu acest stoc în urma atacurilor israeliene şi americane. Ministrul de Externe iranian a recunoscut că siturile nucleare ale țării care au fost lovite de bombardamentele americane și israeliene, au înregistrat pagube grave. Abbas Araghchi a declarat joi seară, într-o intervenție la radioul de stat, că Organizația pentru Energie Atomică din Iran desfășoară în prezent o evaluare a pagubelor.
Totuși, cu doar câteva ore înainte, liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, afirmase că atacurile nu au întrerupt programul nuclear al țării. Declarația sa a venit ca răspuns la afirmațiile președintelui american Donald Trump, care susținuse că bombele americane au "distrus complet" trei situri nucleare.
