Protestele au continuat marți în Iran, pentru a noua zi consecutiv, fiind raportate manifestații în mai multe orașe, inclusiv Mashhad și Lahijan. În același timp, comercianți din Teheran și din alte orașe au închis magazinele, alăturându-se unei greve extinse, precizează Iran International.
BBC scrie despre criza în care se află regimul de la Teheran, despre care spune că este „una dintre cele mai mari” din ultimii ani. Protestele, care au început pașnic duminică, 28 decembrie, au fost inițial alimentate de furia publică față de inflația în creștere și de devalorizarea accentuată a monedei locale față de dolarul american.
Președintele SUA, Donald Trump, a apărut sâmbătă într-o fotografie purtând o șapcă cu mesajul „Make Iran Great Again” și a avertizat că Statele Unite vor reacționa „cu forță” dacă autoritățile iraniene vor ucide protestatari.
Potrivit organizației pentru drepturile omului HRANA, cel puțin 29 de persoane au fost ucise și peste 1.200 au fost arestate în cele nouă zile de proteste la nivel național. Manifestațiile și grevele au continuat în pofida unei prezențe sporite a forțelor de securitate.
Orașul Malekshahi, din vestul Iranului, a devenit unul dintre cele mai violente focare ale protestelor. Cel puțin cinci manifestanți au fost uciși și aproape 30 răniți după ce forțele de securitate au deschis focul sâmbătă seară, potrivit informațiilor transmise de martori.
Grevă în marile piețe din Teheran
Comercianții din piața Molavi din Teheran au închis magazinele marți, ca parte a grevei, potrivit unor imagini video primite de Iran International. Tensiunile au crescut și în Marele Bazar din Teheran, unde forțele de securitate au intervenit cu gaze lacrimogene pentru a dispersa mulțimea.
In this video received by HRANA, law enforcement and security forces are seen rushing toward shopkeepers and protesting citizens at Tehran’s Grand Bazaar and attempting to disperse them by firing tear gas.#IranProtests pic.twitter.com/XmsMV5oiUu
— HRANA English (@HRANA_English) January 6, 2026
Imagini video arată comercianți scandând lozinci precum „Moarte dictatorului” și „Moarte lui Khamenei”, dar și mesaje de susținere a revenirii dinastiei Pahlavi. Scandări similare au fost raportate și în stații de metrou din capitală, precum Baharestan, dar și în orașe din centrul țării, inclusiv Yazdanshahr.
Demonstrațiile s-au răspândit curând dincolo de bazar și s-au răspândit în alte segmente ale societății. Sloganurile economice au devenit rapid politice, cu apeluri la înlăturarea întregii Republici Islamice.
Violențe, internet tăiat și reacții internaționale
În orașul Shahrekord, din vestul Iranului, accesul la internet a fost sever restricționat, potrivit mesajelor trimise de localnici. Tot acolo au fost raportate focuri de armă trase de forțele guvernamentale asupra protestatarilor. În mai multe zone, inclusiv în Marele Bazar din Teheran, au fost desfășurate unități de securitate înarmate.
Cel mai important cleric sunnit din Iran, Molavi Abdolhamid, a condamnat violențele împotriva protestatarilor, afirmând că acestea sunt ilegale potrivit dreptului internațional și interzise de legea islamică.
Reacțiile externe au continuat. Vicepremierul Suediei, Ebba Busch, și-a exprimat sprijinul pentru protestatari și a acuzat conducerea iraniană de încălcări grave ale drepturilor omului. Oficiali din Noua Zeelandă, Statele Unite și mai multe țări europene au declarat că urmăresc îndeaproape evoluțiile și au cerut respectarea dreptului la protest pașnic.
Protestele au loc pe fondul unei crize economice accentuate. Moneda iraniană a atins un nou minim istoric, dolarul american fiind tranzacționat pe piața neoficială la aproximativ 1,47 milioane de riali. Scăderea monedei și creșterea accelerată a prețurilor sunt considerate factori majori care alimentează nemulțumirea publică și amploarea protestelor.
Autoritățile iraniene descriu manifestațiile drept „revolte” influențate din exterior, însă demonstrațiile continuă în numeroase orașe, inclusiv în Teheran, Shiraz, Mashhad și Bandar Abbas, în ciuda represiunii și a măsurilor de securitate sporite.
Protestele au continuat chiar dacă guvernul iranian a anunţat, duminică, un ajutor financiar lunar în valoare de aproximativ șase euro pentru fiecare cetățean.
„Fiecare persoană va primi pe lună câte un milion de de tomani (sau 10 milioane de riali, circa şase euro, n.r.). Această sumă va fi creditată în contul personal al cetățenilor timp de patru luni”, a declarat a televiziunea de stat Fatemeh Mohajerani, purtătoarea de cuvânt a guvernului iranian.
Acest ajutor vizează "să reducă presiunea economică asupra populaţiei", a precizat ea.
În Iran, o ţară cu 86 de milioane de locuitori, salariul mediu este de circa 170 de euro pe lună, iar salariul minim, aproximativ 85 de euro pe lună.
În condițiile hiperinflației, majoritatea iranienilor îşi plătesc cumpărăturile zilnice mai degrabă cu telefoanele sau cu cardul, decât cu bani lichizi.
Totodată, liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, în vârstă de 86 de ani, are de gând să părăsească Teheranul împreună cu membrii familiei sale și apropiații săi, în cazul în care forțele de securitate iraniene nu vor reuși să înăbușe protestele care au izbucnit în stradă.
Ştiri video recomandate
