Donald Trump şi-a încheiat vizita de două zile în Marea Britanie cu declarații dure despre Vladimir Putin, dar și cu diferențe de poziție faţă de premierul britanic pe tema războiului din Fâşia Gaza. După plecarea lui Donald Trump, Keir Starmer se pregăteşte să anunţe în mod oficial recunoaşterea statului palestinian de către Marea Britanie. Liderul britanic a evitat să facă acest anunţ în timpul conferinţei comune de presă cu liderul de la Casa Albă. Iar asta pentru că aceasta decizie este principalul subiect care a adus contre între cei doi lideri de stat. Cu toate acestea, Londra și Washington au semnat acorduri bilaterale uriașe, de sute de miliarde de dolari, pentru economie și apărare.
În discursul rostit la banchetul de stat, Donald Trump a declarat că legătura dintre Statele Unite și Marea Britanie este „de neclintit”. În realitate, guvernul britanic s-a temut toată săptămâna că un singur pas greșit în timpul vizitei de stat a președintelui american ar putea dinamita „relația specială” și, odată cu ea, mandatul lui Keir Starmer.
Cea de-a doua vizită de stat a lui Trump a venit într-un moment cum nu se poate mai prost pentru premierul britanic, aflat deja în dificultate. Cu doar câteva zile înainte de sosirea președintelui, Starmer l-a demis pe Peter Mandelson din funcția de ambasador al Marii Britanii la Washington, după ce legăturile acestuia cu infractorul sexual Jeffrey Epstein au devenit imposibil de negat. Premierul a trebuit apoi să se asigure că absența lui Mandelson nu atrage prea multă atenție asupra propriilor legături anterioare ale lui Trump cu Epstein.
Nimic nu trebuia să umbrească vizita. Când activiștii au proiectat imagini cu Trump și Epstein pe Castelul Windsor, în ajunul sosirii sale, aceștia au fost arestați. Președintele a fost ținut departe de publicul britanic în orice moment, pentru a evita contactul cu protestele împotriva sa și a politicilor sale. Chiar și jurnaliștii au părut mai îngăduitori: la o conferință de presă, Starmer a primit o singură întrebare despre Epstein, pe care a evitat-o rapid. Dacă obiectivul guvernului era să evite orice incident, această misiune modestă a fost îndeplinită. Dar odată vizita încheiată, Londra începe să facă bilanțul: ce a obținut, de fapt, în schimb?
Cel mai mare succes al lui Starmer
Timp de două zile, statul britanic a desfășurat tot fastul de care a fost capabil pentru a-l onora pe Trump. Însă ce mai înseamnă asta astăzi? Cel mai mare succes al lui Starmer este pachetul de investiții americane de 150 de miliarde de lire sterline (203 miliarde de dolari), botezat „Tech Prosperity Deal”. Aproximativ 31 de miliarde vor veni de la giganți din domeniul tehnologiei pentru a consolida infrastructura britanică de AI și tech, iar grosul – 90 de miliarde – urmează să fie investit pe parcursul următorului deceniu de Blackstone, o firmă de capital privat. Guvernul, disperat după vești economice bune înainte de bugetul din noiembrie, susține că aceste investiții vor crea circa 7.600 de locuri de muncă.
Totuși, nu toată lumea este convinsă. Majoritatea investițiilor sunt decizii comerciale anunțate deja anterior, acum reambalate sub forma unui acord pentru a coincide cu vizita lui Trump. „Există mari semne de întrebare legate de detaliile acestor înțelegeri… inclusiv ce concesii a făcut Regatul Unit pentru a menține aceste legături tehnologice strânse”, a declarat Olivia O’Sullivan, directoarea programului UK in the World de la Chatham House, pentru CNN. Nick Clegg, fost vicepremier britanic și, până de curând, director de politici publice la Meta, a avertizat că acordul nu este decât „resturi de mâna a doua din Silicon Valley”. „Suntem, într-un fel, un stat vasal din punct de vedere tehnologic”, a spus Clegg miercuri. „Acest acord tech SUA–Marea Britanie nu este decât o nouă versiune a Marii Britanii agățată de poalele lui Uncle Sam.”
Construirea infrastructurii de inteligență artificială imaginată de Jensen Huang, directorul Nvidia și invitat la banchetul de stat, va necesita extinderea surselor de energie ale Marii Britanii. Trump a criticat constant planurile Londrei de a opri forajele interne de petrol și gaze, care ar putea alimenta viitoarele centre de date AI. Totuși, cele două țări au găsit un teren comun în domeniul energiei nucleare. SUA și Regatul Unit au semnat săptămâna aceasta un acord care să faciliteze construcția de centrale nucleare în ambele țări.
Beneficiile economice pe termen lung ale acestor înțelegeri
„Dovada va fi în rezultate”, a spus O’Sullivan. „Oamenii de aici vor să vadă efecte economice concrete, iar acestea nu se vor simți prea curând.” Pe termen scurt, economia britanică rămâne aproape neschimbată față de momentul sosirii lui Trump. Este adevărat că tariful de 10% aplicat de SUA pe majoritatea bunurilor britanice este mai mic decât cel impus Uniunii Europene. Și da, Marea Britanie se poate lăuda că a fost prima țară care a semnat un acord comercial post-tarif cu SUA. Dar un tarif de 10% rămâne unul ridicat, mult mai mare decât cel existent când Trump a preluat mandatul. În plus, acordul comercial rămâne vag conturat.
Înainte de vizită, Londra spera că SUA vor elimina tariful de 25% aplicat exporturilor de oțel britanic. Aceste planuri au fost însă puse pe pauză, împingând industria britanică a oțelului și mai aproape de colaps. Luna trecută, al treilea cel mai mare combinat siderurgic din țară a ajuns sub control guvernamental.
În materie de politică externă, Starmer a reușit să evite dispute majore. Deși Trump s-a declarat împotriva planului Marii Britanii de a recunoaște un stat palestinian luna aceasta, nu l-a criticat dur pe premier. Totuși, deși a trecut abil peste subiectele sensibile, Starmer nu a obținut noi angajamente de politică externă din partea președintelui. Trump a afirmat că președintele rus Vladimir Putin „l-a dezamăgit cu adevărat” prin eșecul de a încheia războiul din Ucraina, dar nu a promis să intensifice presiunile asupra Moscovei pentru o înțelegere de pace, spunând că va face acest lucru doar atunci când țările NATO vor înceta să mai cumpere petrol și gaz rusesc.
Nigel Farage, liderul partidului Reform UK, este în sondaje mult înaintea laburiștilor lui Starmer, promițând să „facă Marea Britanie măreață din nou” și să impună reduceri drastice de tip DOGE asupra statului britanic. Farage a atacat constant guvernul pentru eșecul de a controla imigrația ilegală – un subiect care i-a provocat lui Starmer câteva momente de disconfort la finalul unei conferințe de presă altfel gestionate cu grijă. Întrebat despre eforturile sale de a opri imigrația ilegală la frontiera de sud a SUA, Trump i-a recomandat lui Starmer să „cheme armata” pentru a rezolva problema în Marea Britanie. Sfatul ar putea încuraja și mai mult opoziția radicală de dreapta.
Dacă scopul lui Starmer a fost să evite eventuale gafe de ambele părți, vizita de stat poate fi considerată un succes. Dar dacă intenția era să transforme anglofilia președintelui în angajamente palpabile pe plan comercial și de politică externă, Marea Britanie ar putea simți, în tăcere, că a ieșit în pierdere.
Ştiri video recomandate
