Președintele Franței, Emmanuel Macron, a respins ideea susținută de Donald Trump privind posibila implicare a lui Vladimir Putin în medierea conflictului dintre Israel și Iran, scrie Ukrainska Pravda. Potrivit analiștilor de la Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), propunerea vine în contextul în care Putin ar încerca să distragă atenția comunității internaționale de la invazia rusă în Ucraina, prezentându-se ca un personaj cheie în politica globală.
Într-o declarație făcută în timpul unei vizite oficiale în Groenlanda, Macron a subliniat că Rusia nu poate fi un mediator credibil, din cauza implicării sale într-un conflict major în Ucraina și a nerespectării Cartei ONU.
„Nu cred că Rusia, care este în prezent angajată într-un conflict de mare intensitate și care a decis să nu respecte Carta ONU de câțiva ani încoace, poate fi un mediator credibil”, a declarat liderul francez.
Ideea implicării lui Putin a fost lansată de Donald Trump după o convorbire telefonică purtată cu președintele rus pe 14 iunie, în care cei doi au discutat despre escaladarea tensiunilor dintre Israel și Iran. Trump a declarat că discuția s-a concentrat mai mult pe Orientul Mijlociu decât pe Ucraina și că el „face foarte multe” pentru a intermedia un acord de pace între Teheran și Ierusalim.
Consilierul pe politică externă al lui Putin, Yuri Ușakov, a afirmat că în timpul convorbirii, Putin și-a exprimat îngrijorarea față de conflictul din Orientul Mijlociu și s-a oferit să ajute la o soluționare pașnică.
Cu toate acestea, analiștii ISW susțin că gestul lui Putin face parte dintr-o strategie de repoziționare diplomatică.
„Vladimir Putin continuă să se prezinte drept un partener internațional eficient și necesar pentru Statele Unite în contextul tensiunilor tot mai mari dintre Iran și Israel. El încearcă, în realitate, să distragă atenția de la războiul de agresiune pe care îl poartă în Ucraina”, au transmis experții ISW.
Între timp, tensiunile din Orientul Mijlociu au escaladat dramatic. În noaptea de 12 spre 13 iunie, Israelul a lansat lovituri aeriene asupra Teheranului și altor orașe iraniene, vizând infrastructura militară și nucleară. Israelul a descris atacurile ca fiind o măsură preventivă. În urma atacului, au fost uciși mai mulți lideri militari de rang înalt ai Iranului, inclusiv comandantul-șef al Gardienilor Revoluției, Hossein Salami, și șase oameni de știință în domeniul nuclear. Ca reacție, Iranul a calificat negocierile cu SUA privind programul său nuclear drept „lipsite de sens” și a lansat atacuri cu rachete balistice asupra Israelului în nopțile următoare, provocând victime civile și numeroși răniți. Printre victimele confirmate ale atacurilor iraniene se numără cinci cetățeni ucraineni, inclusiv trei copii.
În acest context tensionat, Trump a reiterat apelul ca Iranul să semneze un nou acord nuclear „până nu e prea târziu”, în timp ce comunitatea internațională rămâne divizată în privința modalităților de detensionare a conflictului.
Prin refuzul de a accepta implicarea Rusiei, Emmanuel Macron a transmis un mesaj ferm privind lipsa de legitimitate a Kremlinului în gestionarea crizelor internaționale, subliniind că respectarea dreptului internațional este o condiție esențială pentru orice actor de mediere.
Ştiri video recomandate
