Infrastructura maritimă științifică de proporții impresionante a Chinei - o insulă artificială plutitoare de dimensiunea unui portavion - a intrat oficial în faza de execuție a lucrărilor de construcție, potrivit South China Morning Post.
Pe 18 octombrie, Universitatea Jiao Tong din Shanghai (SJTU), instituția care coordonează dezvoltarea instalației, a semnat un contract de construcție în valoare de peste 2,7 miliarde de yuani (405 milioane de dolari americani) cu un constructor naval din cadrul China State Shipbuilding Corporation, potrivit informațiilor publicate de presa locală.
Platforma semisubmersibilă cu două corpuri este prima insulă artificială mobilă și autonomă din lume și se estimează că va fi finalizată și livrată până în iunie 2030, a relatat publicația Shanghai Observer pe 21 octombrie.
Insula plutitoare va putea naviga cu o viteză de 20 km/h și va putea găzdui peste 200 de cercetători
În timpul expedițiilor în adâncurile oceanelor și în largul mărilor, navele de cercetare tradiționale întâmpină dificultăți în a-și menține poziția pentru perioade îndelungate atunci când se confruntă cu vânturi deosebit de puternice și valuri uriașe. În astfel de condiții, caracterizate de mișcări violente ale navei, instrumentele optice de precizie și balanțele analitice de la bord nu pot funcționa corespunzător.
În schimb, deși platformele maritime fixe sunt masive și foarte rezistente la vânt și valuri, acestea nu dispun de propulsie proprie și nu pot fi mutate pentru a răspunde nevoilor de cercetare aflate în schimbare.
Prin urmare, platforma de cercetare plutitoare de dimensiuni foarte mari răspunde unei nevoi specifice, iar elementul care o face revoluționară este combinația dintre mobilitate și stabilitate.
Spre deosebire de stațiile de cercetare fixe sau de navele convenționale, care depind de combustibil și de provizii, insula plutitoare poate naviga cu o viteză de 11 noduri, adică aproximativ 20 km/h, în timp ce poate găzdui peste 200 de cercetători.
Denumită oficial „Instalația plutitoare de cercetare pentru ședere permanentă, destinată explorării oceanice de mare adâncime și funcționării în orice condiții meteorologice”, aceasta a fost desemnată drept un proiect major de infrastructură științifică națională în cadrul celui de-al 14-lea plan cincinal al Chinei.
Instalația, supranumită și „insulă plutitoare mobilă pentru largul oceanului”, reprezintă rezultatul unui deceniu de cercetare și planificare, potrivit Universității Jiao Tong din Shanghai.
Structura are o lungime de 138 de metri și o lățime de 85 de metri, iar puntea principală se află la 45 de metri deasupra nivelului apei – aproximativ înălțimea unei clădiri cu 15 etaje.
Acest lucru înseamnă că, inclusiv în condiții maritime extreme, când se formează valuri de 20 de metri, apa nu ar putea depăși structura și nu ar putea inunda zonele centrale ale laboratoarelor și spațiile de locuit amenajate pe puntea principală.
Deplasamentul maxim al platformei este de aproximativ 74.000 de tone, depășind valorile înregistrate de marea majoritate a distrugătoarelor și navelor de cercetare convenționale din lume și apropiindu-se de dimensiunile unui portavion de mari proporții. Cel mai nou portavion al Chinei, Fujian, are un deplasament de peste 80.000 de tone.
Inginerii implicați în proiect au propus un design capabil să reziste unei explozii nucleare
Designul cu două corpuri îi permite să opereze în condiții de stare a mării de gradul 7, caracterizate drept „mare agitată”, cu valuri de șase până la nouă metri. De asemenea, platforma poate rezista taifunurilor cu o intensitate de până la gradul 17 pe scara Beaufort extinsă.
Un aspect demn de remarcat este că, deși este clasificată oficial drept o platformă civilă de cercetare, inginerii implicați în proiect au propus un design capabil să reziste unei explozii nucleare.
Pentru a susține activități de cercetare în adâncurile oceanului desfășurate pe perioade îndelungate și la intensitate ridicată, insula plutitoare dispune de o arhitectură complexă, care cuprinde sistemul platformei principale, sistemul laboratoarelor de la bordul navei și o rețea de sprijin de pe uscat.
Componenta navală include șase laboratoare dedicate cercetării unor domenii esențiale, precum echipamentele marine grele și tehnologiile sistemelor aferente, observarea meteorologică a dezastrelor marine și monitorizarea pe termen lung a ecosistemelor oceanice.
Potrivit agenției de presă de stat Xinhua, care a publicat informații în luna mai, Zhou Meng, cercetătorul-șef al proiectului și decanul Facultății de Oceanografie din cadrul Universității Jiao Tong din Shanghai, a declarat că instalația va avea performanțe deosebite în activități precum testarea pe mare a echipamentelor de înaltă tehnologie, detectarea taifunurilor de la mică distanță și observațiile științifice marine.
Instalația de mari dimensiuni va fi, de asemenea, deschisă instituțiilor de cercetare și companiilor din întreaga lume, care vor putea utiliza infrastructura în comun, a adăugat Zhou.
