Construcția pe care o cunoaștem astăzi drept Turnul Eiffel purta inițial numele de „Tour de 300 mètres” – Turnul de 300 de metri. Denumirea a fost propusă de inginerii Maurice Koechlin și Émile Nougier lui Gustave Eiffel, coordonatorul proiectului. Ideea era simplă: realizarea unei structuri care să depășească orice record de înălțime al epocii și să demonstreze forța noilor tehnologii, potrivit The Conversation.
Doar că, odată cu venirea verii, turnul ajunge să fie chiar mai înalt decât cei 300 de metri din planul inițial.
O structură ușoară din fier
Turnul a fost ridicat pentru Expoziția Universală din 1889, care marca 100 de ani de la Revoluția Franceză. Pentru construcție s-a folosit fier pudlat, un material bine cunoscut de Eiffel, rezistent la solicitări mari și potrivit pentru structuri ample, dar ușoare.
Cu toate că impresionează prin dimensiuni, turnul cântărește aproximativ 7.300 de tone, o masă apropiată de greutatea aerului cuprins în interiorul său. Designul său este unul de tip rețea metalică triunghiulară, asemănător altor mari lucrări inginerești din aceeași perioadă, precum Viaduct de Garabit sau Forth Bridge.
La fel ca podurile metalice, și Turnul Eiffel își modifică dimensiunile odată cu variațiile de temperatură. În cazul său, schimbarea se observă mai ales pe verticală. Fenomenul poartă numele de dilatare termică.
De ce materialele se dilată
Majoritatea materialelor solide se dilată când temperatura crește și se contractă când aceasta scade. Explicația ține de mișcarea atomilor: la temperaturi mai ridicate, aceștia vibrează mai intens, iar distanța medie dintre ei crește.
Metalele se dilată mai mult decât ceramica sau sticla, dar mai puțin decât materialele plastice. Fiecare material are un coeficient de dilatare, adică o valoare care arată cât se alungește la o creștere de un grad Celsius.
Fierul pudlat și oțelul folosite la Turnul Eiffel au un coeficient de aproximativ 12×10⁻⁶ pe grad Celsius. Asta înseamnă că o bară metalică de un metru se alungește cu doar 12 microni la o creștere de un grad, mai puțin decât grosimea unui fir de păr.
Pare infim, dar lungimea totală a structurii schimbă complet perspectiva.
Cât „crește” Turnul Eiffel vara
Parisul a înregistrat, de-a lungul timpului, temperaturi de la sub -20°C iarna până la aproape 40°C vara. În plus, metalul expus direct la soare poate depăși 60–70°C.
Dacă facem un calcul simplu: o structură metalică de 300 de metri, supusă unei diferențe mari de temperatură, se poate alungi teoretic cu peste 30 de centimetri. În realitate, Turnul Eiffel, format din peste 18.000 de piese îmbinate, nu se comportă ca o simplă bară metalică.
Specialiștii au estimat că diferența dintre o zi geroasă de iarnă și una toridă de vară este, în medie, între 12 și 15 centimetri. În plus, pentru că soarele încălzește mai intens o singură parte a structurii, turnul se poate înclina ușor, ca și cum s-ar feri de razele directe.
Astfel, pe lângă rolul de simbol al Parisului, obiectiv turistic și turn de comunicații, Turnul Eiffel funcționează, într-un fel, și ca un uriaș termometru din metal.
Ştiri video recomandate
