România este cunoscută ca ţara legendarului Dracula, dar micul sat Kisiljevo din Serbia este locul unde acum 300 de ani ar fi fost văzut pentru prima dată un vampir. Astăzi, localitatea Kisiljevo doreşte să-i fie recunoscut titlul de "leagăn" al băutorilor de sânge şi să atragă turişti din întreaga lume, transmite luni AFP, potrivit Agerpres.
Pentru a păşi pe urmele lui Petar Blagojevic, primul vampir atestat, trebuie să intraţi într-un mic cimitir mărginit din trei părţi de câmpuri agricole şi de un lac, aflat la aproximativ 100 de kilometri est de Belgrad. Aici, la începutul verii anului 1725, sătenii au dezgropat cadavrul lui Peter Blagojevic despre care bănuiau că se trezea noaptea din morţi pentru a ucide oameni nevinovaţi.
"A fost o zi de iunie sau iulie. Au chemat un preot şi au deschis mormântul", explică Mirko Bogicevic, a cărui familie trăieşte aici de unsprezece generaţii. "Au găsit un corp complet intact. Când i-au străpuns inima cu o ţepuşă făcută din lemn de păducel, sânge proaspăt a început să-i curgă din gură şi urechi. Toţi cei care au fost acolo au putut vedea că nu este o glumă ", spune fostul primar al satului şi un biograf neoficial al lui Petar Blagojevic.
"Probabil a fost un om obişnuit, care a avut noroc - sau ghinion - să devină vampir. Tot ce ştim despre el este că provine din Kisiljevo, numele său apare în registre din jurul anului 1700", mai adaugă el, ţinând în mână o copie a publicaţiei Wienerische Diarum din 21 iulie 1725 - Gazeta Curţii de la Viena, pentru că povestea lui Petar Blagojevic s-a răspândit rapid.
Atunci când ofiţerii imperiali care răspundeau pe atunci de teritoriul sârb, parte a imperiului habsburgic, au povestit aceste evenimente superiorilor lor, "o misiune este trimisă de la Viena pentru a investiga", explică Clemens Ruthner, directorul Centrului European de Studii de la Trinity College din Dublin.
Medicii austrieci ajung la Kisiljevo şi dau naştere cuvântului "vampir", a cărui etimologie este încă un mister şi în prezent.
"Există un vechi cuvânt bulgar, 'upior', care înseamnă 'om rău'. În opinia mea, sătenii au rostit acest cuvânt de mai multe ori, medicii au înţeles greşit şi au trecut 'vampir' în raportul lor", este teoria lui Clemens Ruthner. Astfel, sub peniţa medicilor austrieci s-a născut şi cuvântul vampirism.
Trei sute de ani mai târziu, nimeni nu ştie că Serbia a fost leagănul primului vampir atestat, cu excepţia locuitorilor din Kisiljevo, care au redescoperit mormântul lui Blagojevic, a cărui locaţie fusese uitată.
Ce spun localnicii
"Am condus ancheta în urmă cu câţiva ani cu practicanţi ai radiesteziei - oameni care localizează fluxuri energetice în pământ", explică Nenad Mihajlovic, profesor de istorie. "Doar că în locul asta în care ne aflăm s-a întâmplat ceva cu adevărat neobişnuit: baghetele pe care le-au folosit s-au orientat efectiv în jos, înspre pământ. Ei nu au mai văzut niciodată aşa ceva".
"Acest mormânt, a cărui piatră tombală a fost erodată peste secole, a prezentat semne neobişnuite", adaugă acest bărbat de 62 de ani, care arată piatra sub care vampirul ar fi fost îngropat. Rămăşiţele sale, odată dezgropate, au fost în sfârşit arse şi cenuşa aruncată în lac.
Mulţi speră să poată profita de aceste legende locale. "Potenţialul este imens", susţine Dajana Stojanovic, directorul biroului turistic din regiune. "Multe mituri şi legende sunt legate de regiunea noastră. Şi nu vorbesc doar despre povestea lui Petar Blagojevic, ci şi despre magia valahă. Fiecare sat are propriile sale tradiţii, adaugă ea făcând referire la riturile, uneori pigmentate de magie neagră, care există încă în această regiune de la frontiera cu România.
"Cred că există lucruri care nu pot fi explicate", o completează Mirko Bogicevic. "Sufletele noastre nu sunt doar în noi. Iar dacă credem în viaţă după moarte, în Iisus, de ce să nu credem şi în aşa ceva?".
"Vampirismul, la fel ca şi vrăjitoria, sunt modele foarte comune pentru a explica ceea ce nu putem explica. În special fenomene colective, cum ar fi epidemiile", susţine Clemens Ruthner invocând teoria unei epidemii de antrax care ar fi făcut ravagii la începutul secolului XVIII în Serbia şi care ar fi provocat decesele puse în epocă pe seama vampirului Blagojevic.
"Povestea vampirismului ţine de gândirea magică - mai degrabă decât să-ţi imaginezi un motiv necunoscut, cum ar fi bacteriile, găseşti un vinovat: o persoană malefică moare şi trage alţi oameni după ea în mormânt", adaugă Ruthner.
La Kisiljevo însă localnicii îşi ţin aproape sticlele cu rakija, "apa vie" a sârbilor, funiile de usturoi şi punguţe cu piper, în caz de nevoie.
Ştiri video recomandate
