Asociațiile arheologice din Grecia se opun planurilor Guvernului de a instala sisteme radar de navigație pe dealul Papoura din Creta, avertizând că proiectul pune în pericol grav un monument minoic circular antic, scrie Ekathimerini.
În urma unei hotărâri a Consiliului de Stat care a respins un apel împotriva construcției, Asociația Arheologilor Greci și Asociația Arheologilor Contractuali au emis o declarație comună în care au exprimat îngrijorări urgente. Acestea susțin că Ministerul Culturii acordă prioritate vitezei de construcție, nevoilor militare și intereselor private în detrimentul conservării culturale.
Grupurile au avertizat că exploziile programate, utilajele grele și studiile structurale lipsă amenință situl vechi de 4.500 de ani, în timp ce radiațiile radar și potențialele țintiri militare ar putea restricționa permanent accesul publicului.
Archaeologists in Crete ?? recently uncovered a fascinating discovery atop Papoura Hill: a sprawling labyrinthine structure, stumbled upon during routine radar installation for an upcoming airport project. Dating back to 2000-1700 BC, just before the peak of the Minoan civilization’s early Palaeopalatial period, this find sheds light on the island’s ancient past. The structure itself is quite a sight: featuring 8 concentric stone rings leading to a central circular building, it spans an impressive 48 meters in diameter and covers around 1800 square meters. Archaeologists have identified four main zones within the labyrinth, notably Zones A and B, rich with animal bones suggesting significant human activity. This discovery is particularly significant as it’s the first of its kind unearthed in Crete, offering insights into Bronze Age architectural practices and suggesting cultural connections across the ancient Mediterranean. Efforts are now underway to further explore and protect this remarkable piece of history, ensuring its preservation for future generations. ?© Greek Ministry of Culture #drthehistories
— Dr. M.F. Khan (@Dr_TheHistories) June 18, 2025
Pe vârful unui deal din Creta, lucrările de construire a unui nou aeroport internațional au dezvăluit ceva extraordinar: un monument labirintic vechi, asemănător unei roți gigantice, aflat acum în centrul celei mai recente dispute din Grecia dintre dezvoltatori și istorici, scria, în 2025, National Geographic.
Fiind cea mai mare insulă a Greciei, Creta atrage milioane de vizitatori anual, nu doar pentru plajele sale imaculate și munții accidentați, ci și pentru artefactele sale minoice antice. Renumiți pentru arta lor impresionantă și arhitectura inovatoare, minoienii au cunoscut o epocă de aur în Creta între anii 2.000 și 1.450 î.Hr. și sunt considerați pe scară largă prima civilizație a Europei.
Însă monumentul recent descoperit este diferit de alte artefacte minoice. Kostas Paschalidis a descris-o ca fiind una dintre cele mai importante descoperiri ale secolului 21.
Descoperit în 2024, în timpul lucrărilor pentru construirea unui nou aeroport, complexul întins din piatră a adunat arheologi, autorități locale și locuitori împotriva planului guvernului grec de a construi un turn radar, de 32 de metri, și alte infrastructuri în apropiere. Criticii susțin că instalațiile ar putea deteriora situl unic.
Disputa privind monumentul nu este, însă, nouă.
În toată Grecia, construcțiile scot la iveală în mod constant antichități care întârzie sau modifică proiectele. Iar conflictul dintre dezvoltare și conservarea culturală nu este nici măcar unic în Grecia. Proiecte de la aeroportul Santa Lucia din Mexic până la barajul Ilisu din Turcia au atras critici similare pentru punerea în pericol a patrimoniului. Dar Grecia se distinge prin frecvența mare a descoperirilor recente în mijlocul unui „boom” al construcțiilor.
„În teorie, descoperirile arheologice ar trebui sărbătorite”, a spus Dimitris Plantzos, profesor de arheologie clasică la Universitatea din Atena, care documentează conflictul dintre conservarea patrimoniului și dezvoltarea infrastructurii în sud-estul Europei.
„În practică, acestea sunt văzute ca un obstacol care trebuie gestionat”, spune el.
Un monument labirintic unic
Adresându-se unei săli arhipline din Atena, pe 12 octombrie 2025, directoarea săpăturilor arheologice cretane, Danae Kontopodi, a declarat că noul monument minoic are „un design arhitectural sofisticat, foarte avansat pentru epocă”, construit în faze între anii 3.000 și 1.700 î.Hr. și utilizat în principal între 2.300 și 1.800 î.Hr.
Aflată în centrul Cretei, pe dealul Papoura, o pantă ușoară care oferă priveliști panoramice asupra peisajului rural, structura de 19.375 de metri pătrați este formată din șapte inele concentrice de piatră care ies dintr-o clădire circulară și sunt conectate prin pasaje înguste. Scopul exact al clădirii rămâne un mister, deoarece săpăturile sunt încă în desfășurare, dar experții iau în considerare o serie de posibilități: un loc de rugăciune comunală, o locuință pe termen lung, un post militar sau chiar un monument funerar.
„Forma și dispunerea arhitecturală labirintică a monumentului nu au paralele exacte până în prezent”, a spus Kontopodi, adăugând că designul amintește de un mormânt tholos, structuri funerare în formă de stup de albine folosite de elită în epoca bronzului, precum și de cele mai vechi reprezentări ale labirintului.
„Nimic asemănător nu a mai fost descoperit până acum. Este foarte impresionant, o construcție monumentală, construită într-o fază de tranziție, când elitele locale preluau puterea”, a adăugat Maria Vlazaki, arheolog specializat în epoca minoică și fost secretar general la Ministerul Culturii din Grecia.
Ministerul Culturii din Grecia a numit situl „unic și extrem de interesant” și a susținut inițial teoria conform căreia ar fi fost folosit pentru ritualuri, având în vedere oasele de animale descoperite în interior. Însă, în ciuda recunoașterii importanței sitului, oficialii greci continuă să lucreze la planurile pentru un turn radar lângă sit, invocând siguranța aviației.
Ministrul Culturii, Lina Mendoni, a declarat în fața Parlamentului grec, în iulie 2025, că „planul final” va proteja monumentul și va asigura securitatea zborului. Autoritățile aviației civile au examinat 200 de locații alternative, dar au declarat că până și cea mai apropiată opțiune ar fi lăsat o pauză de 24 de secunde în acoperirea radarului, ceea ce ar fi făcut din Dealul Papoura singura opțiune sigură.
Ministerul Culturii stabilește modul în care sunt gestionate descoperirile în siturile antice și îi îndrumă pe dezvoltatori. Nu a răspuns la întrebările despre modul în care planurile de dezvoltare a sitului ar proteja monumentul, iar antreprenorul care construiește turnul și alte infrastructuri aeroportuare s-a supus Ministerului Culturii din Grecia, spunând că acesta are „primul și ultimul cuvânt în privința antichităților”.
Decizia de a continua construcția a provocat o opoziție acerbă. Peste 300 de arheologi și istorici din întreaga lume au semnat o declarație în care spun că proiectul ar putea provoca „daune ireversibile” unui „monument emblematic”.
Liderii opoziției locale au făcut apel la instanțele din Grecia.
„Comunitatea noastră este în mare agitată din cauza lipsei de respect arătată monumentului”, a declarat Vasilis Kegkeroglou, primarul municipalității Minoa Pediada.
La un protest din august 2025, în portul cretan Heraklion, Kegkeroglou s-a angajat să protejeze situl „cu orice preț”, iar după prezentarea din octombrie care a dezvăluit descoperirile inițiale ale arheologilor din Atena, a condus un marș cu sute de oameni prin capitală pentru a protesta împotriva planurilor.
Creșterea economică alimentează creșterea descoperirilor arheologice
În urmă cu mai bine de un deceniu, economia Greciei a fost afectată de criza financiară globală și de propriile datorii, dar astăzi țara are o economie înfloritoare, determinată parțial de o creștere accentuată a turismului.
Construcția noului aeroport din Creta a fost determinată de o creștere a turismului în Heraklion, orașul cretan cel mai popular printre vizitatorii străini, atrăgând 4 milioane de călători internaționali numai în primele 10 luni ale anului 2025.
Între timp, proiectele de metrou și autostrăzi au fost susținute de finanțare din partea Uniunii Europene, iar investițiile private au alimentat proiecte variind de la centre culturale la coridoare energetice.
Metroul construit în orașul Salonic, inaugurat în 2024, rămâne cel mai important exemplu al acestei tensiuni dintre dezvoltarea infrastructurii și conservarea patrimoniului. În 2012, o străveche arteră folosită atât în epoca romană, cât și în cea bizantină a fost descoperită în timpul construcției sistemului de metrou al orașului, ceea ce a provocat ani de procese și proteste față de planurile inițiale de eliminare a acesteia.
Un compromis final a permis expunerea in situ a mii de artefacte, dar i-a lăsat pe arheologi deplângând pierderea integrității acestuia.
Iar numărul de relicve și monumente descoperite în timpul construcțiilor și dezgropate de arheologi nu a făcut decât să continue.
„Ceea ce s-a schimbat recent este intensitatea și viteza unor astfel de descoperiri”, a spus Plantzos, profesor la Universitatea din Atena.
Proiectul Ellinikon din Grecia, un complex urban întins în curs de dezvoltare, în valoare de aproximativ 8,5 miliarde de euro, care va include un amestec de apartamente, birouri, hoteluri și parcuri, a fost accelerat recent în urma anilor de obiecții ale arheologilor, temându-se că proiectul ar putea deteriora antichități nedescoperite.
Lucrările la conducta transadriatică, care a intrat în funcțiune în 2020, au scos la iveală aproximativ 400 de situri necunoscute în nordul Greciei, inclusiv așezări preistorice și cimitire. Pe fondul presiunilor de a respecta termenele limită ale proiectului, multe dintre artefactele găsite în timpul construcției au fost îndepărtate de arheologii statului în loc să fie conservate in situ, iar unele artefacte sunt expuse în prezent în muzeele locale.
„Cronologia corporativă tinde să aibă prioritate față de integritatea arheologică, iar instituțiile statului se aliniază adesea cu dezvoltatorul, mai degrabă decât cu situl”, a spus Plantzos.
Fluxul constant de descoperiri subliniază cât de multe lucruri rămân necunoscute sub solul Greciei. Spre deosebire de Italia, Grecia nu și-a cartografiat complet bogăția arheologică, în special în regiunile rurale, ceea ce face ca fiecare șantier nou să fie un potențial punct de criză.
„Controversa de pe dealul Papoura din Creta este un caz emblematic. Un monument minoic major amenințat direct de instalația radar a aeroportului, propunerile de relocare fiind respinse în numele protejării cronologiei «sacre» a proiectului”, a spus Plantzos.
