Multă vreme s-a crezut că doar oamenii moderni au fost capabili să creeze artă. Ideea că pictura, sculptura sau simbolurile ar fi exclusiv apanajul speciei Homo sapiens a dominat arheologia timp de peste un secol. Dar noile descoperiri schimbă complet această perspectivă: și neanderthalienii – veri apropiați ai noștri, cu creiere mari și vieți complexe – erau artiști, scrie Live Science.
Când „oamenii cavernelor” au devenit artiști
Neanderthalienii au trăit în vestul Eurasiei timp de aproximativ 360.000 de ani, până la dispariția lor, acum circa 40.000 de ani. Multă vreme au fost descriși caricatural, ca niște brute primitive. Însă cercetările recente i-au reabilitat: foloseau unelte complexe, își împodobeau corpurile, iar acum știm sigur că pictau pereții peșterilor.
În trei peșteri din Spania – La Pasiega (Cantabria), Maltravieso (Extremadura) și Ardales (Malaga) – au fost descoperite forme geometrice, semne liniare, amprente de mâini și urme colorate realizate cu pigmenți minerali. În Franța, în peștera La Roche Cotard din Valea Loarei, neanderthalienii au desenat linii și forme cu degetele pe pereții moi ai rocii.
Iar în peștera Bruniquel, din sud-vestul Franței, au rupt stalactite și le-au aranjat în formă ovală, aprinzând focuri deasupra lor – o construcție misterioasă, care astăzi ar putea fi expusă fără probleme într-o galerie de artă contemporană.
Cum s-a stabilit vârsta artei
Stabilirea vârstei reale a artei rupestre este un proces complicat și, adesea, controversat. Unele desene pot fi datate cu radiocarbon dacă s-au folosit pigmenți pe bază de cărbune. Dar multe picturi neolitice sunt realizate cu pigmenți minerali (cum e manganul), care nu pot fi datați prin această metodă.
Un alt mod de a stabili vârsta este prin analiza depunerilor de calcit (stalactite și stalagmite) formate peste picturi. Cercetătorii măsoară transformarea uraniului în toriu pentru a calcula exact momentul în care s-au format aceste depuneri.
O echipă internațională de cercetători a folosit această metodă pentru a data picturile din cele trei peșteri spaniole. Rezultatele au fost clare: picturile au cel puțin 64.000 de ani. Cu alte cuvinte, sunt mai vechi cu peste 22.000 de ani decât primele urme de Homo sapiens din Peninsula Iberică. Asta înseamnă că autorii acelor simboluri nu puteau fi decât neanderthalieni.
Dovezi care nu mai pot fi ignorate
Unii oameni de știință au contestat inițial rezultatele, susținând că poate probele nu erau prelevate corect sau că metodele nu erau fiabile. Însă metodele de datare cu uraniu-toriu sunt folosite de peste 50 de ani, iar probele analizate se aflau clar deasupra stratului pictat, deci datarea este sigură.
Mai mult, noi dovezi vin din peștera Roche Cotard din Franța. Pe pereții ei s-au descoperit linii ondulate și paralele trasate cu degetele în noroiul moale – modele clare, organizate, care arată o intenție artistică.
Sedimentele care au acoperit intrarea în peșteră indică faptul că aceasta a fost complet sigilată acum cel puțin 54.000 de ani, poate chiar mai devreme.
În interior nu s-au găsit urme ale oamenilor moderni, ci doar unelte neanderthaliene.
Arta – o fereastră spre conștiință
Faptul că neanderthalienii au creat forme, simboluri și aranjamente intenționate în adâncul peșterilor schimbă radical modul în care îi privim. Aceste gesturi nu aveau un scop practic. Poate că erau o expresie a identității, o formă timpurie de gândire simbolică sau chiar o primă explorare a imaginarului.
Unii cercetători cred că aceste urme marchează momentul în care neanderthalienii au devenit conștienți de propria lor existență și de capacitatea de a crea ceva dincolo de nevoile imediate.
Ştiri video recomandate
