O sămânță de strugure veche de șase secole, găsită într-o toaletă a unui spital medieval din nordul Franței, s-a dovedit a fi identică genetic cu strugurii din care se produce astăzi vinul pinot noir. Descoperirea a fost anunțată marți de o echipă de cercetători într-un studiu publicat în revista Nature Communications, scrie CBS News.
Concret, sămânța arată că francezii cultivă acest soi de strugure – unul dintre cele mai populare din lume – de cel puțin 600 de ani, încă din anii 1400.
Sămânța a fost descoperită în toaleta unui spital din secolul al XV-lea din orașul Valenciennes. La vremea aceea, toaletele erau folosite uneori și ca pubele, explică cercetătorii.
Nimeni nu poate spune cu certitudine ce anume se făcea cu strugurii la acel moment.
„Nu putem spune dacă fructul a fost mâncat ca strugure de masă sau dacă oamenii făceau vin din el la acea vreme”, a declarat Laurent Bouby, coautor al studiului și cercetător la Institutul de Științe Evolutive din Montpellier.
Descoperirea creează însă o legătură directă între Franța de azi – una dintre cele mai mari țări producătoare și consumatoare de vin din lume – și trecutul ei îndepărtat, în care vinul avea deja un loc central.
Un alt coautor al studiului, Ludovic Orlando, paleogenetician la Universitatea din Toulouse, așază lucrurile în context istoric: războiul de 100 de Ani dintre Anglia și Franța se încheia la jumătatea secolului al XV-lea, iar Ioana d'Arc trăia tot în acea perioadă.
„Ea ar fi putut mânca aceiași struguri ca noi”, a spus Orlando pentru AFP.
Ce a presupus studiul
Cercetarea a implicat secvențierea genomului a 54 de semințe de strugure datând din Epoca Bronzului – aproximativ 2.300 î.Hr. – până în Evul Mediu.
Rezultatele confirmă ceea ce textele vechi sugerau: generații de viticultori au folosit tehnici de „propagare clonală”, adică păstrarea și replantarea butașilor din anumite soiuri, timp de sute de ani. E vorba despre replicarea exactă a unei plante, fără schimbări genetice – ceea ce explică de ce sămânța de acum 600 de ani și strugurii de azi sunt identici.
„Dar în afara paleogenomicii, este foarte dificil să caracterizezi această tehnică”, a spus Bouby.
Studiul a găsit dovezi că tehnica era folosită în mai multe zone încă din Epoca Fierului, între 625 și 500 î.Hr.
O istorie mai veche decât se credea
Cei mai vechi struguri analizați în studiu provin de la viță de vie sălbatică din zona Nîmes, din sudul Franței, și datează din jurul anului 2.000 î.Hr.
Vița de vie domesticită a început să apară între 625 și 500 î.Hr. în regiunea Var, tot în sudul Franței. Perioada coincide cu momentul în care grecii colonizatori se crede că au introdus viticultura în Franța, după fondarea orașului Marsilia.
Orlando a explicat că se știa deja că vinul era comercializat în acea perioadă de greci și etrusci, datorită vaselor de vin numite amfore, care au supraviețuit secolelor.
Dar ADN-ul semințelor de strugure, în special cele din perioada romană, a dezvăluit schimburi pe distanțe mari de soiuri domesticite, provenind din Spania, Balcani, Caucaz și Orientul Mijlociu.
De asemenea, studiul arată că în perioada romană a existat un amestec genetic intens între soiurile de viță domesticite și vița de vie sălbatică locală, în special în nordul Franței.
„Pe viitor, ar fi foarte interesant să lucrăm îndeaproape cu istoricii care au acces la texte ce descriu anumite tehnici de viticultură”, mai spune Orlando.
Pinot noir, asociat cel mai adesea cu regiunea Burgundia, este al patrulea cel mai cultivat soi de strugure din lume.
Autorii studiului subliniază că Franța rămâne „una dintre cele mai importante țări producătoare de vin din lume, viticultura fiind o piatră de temelie a patrimoniului cultural și a economiei rurale”. Industria viticolă franceză contribuie anual cu zeci de miliarde de dolari și susține sute de mii de locuri de muncă.
Dar în ultimii ani, temperaturile tot mai ridicate și condițiile meteorologice extreme au lovit din plin industria. În 2021, Franța a înregistrat cea mai mică recoltă din 1957 și a pierdut peste două miliarde de dolari din vânzări – o lovitură uriașă pentru ceea ce reprezintă a doua cea mai mare industrie de export a țării.