Planurile de a construi o moschee în satul Siebnen, din cantonul Schwyz, Elveția, au fost abandonate după o creștere a opoziției locale, în contextul în care locuitorii și-au exprimat îngrijorarea că un astfel de proiect ar altera arhitectura satului. Comunitatea albaneză islamică din spatele proiectului a declarat că se retrage, deocamdată, pentru a evita amplificarea tensiunilor, relatează publicația Le News.
Liderul asociației locale, Sinan Sadriu, a precizat într-un interviu acordat pentru radioul public SRF că nu se doreşte divizarea populaţiei. Comunitatea albaneză-islamică au sperat să transforme clădirea istorică Läufferhaus, situată în centrul satului, într-un loc de rugăciune pentru musulmanii din zonă.
Astfel, în noul context, va încerca să poarte discuții cu autoritățile locale pentru a identifica alte locații posibile, a mai adăugat Sinan Sadriu.
Planurile au stârnit o reacție rapidă. Filiala locală a Partidului Popular Elvețian (UDC/SVP) a strâns aproximativ 5.000 de semnături împotriva planului – un număr impresionant într-o comunitate mică.
Locuitorii și-au exprimat îngrijorarea că un astfel de proiect ar altera arhitectura satului.
"Nu are ce căuta în centrul satului", a spus un vânzător, al cărui magazin se află vizavi de locul propus.
Jurnaliştii publicaţiei Le News au mai scris că acest caz nu este unul izolat. În toată Elveția, proiectele de construire a unor moschei au devenit din ce în ce mai des motive de conflict cu opoziția locală.
În St. Gallen, vecină cu Germania, planurile privind construirea unei moschei de mari dimensiuni, în valoare de câteva milioane de franci, au stârnit controverse.
În Wittigkofen, o suburbie a orașului Berna, locuitorii au protestat împotriva propunerii de a amenaja o sală de rugăciune musulmană într-un centru comunitar aflat în proprietatea bisericii.
Disputa a luat uneori o altă turnură, angajații bisericii fiind, potrivit relatărilor, ținta unor amenințări și abuzuri.
Cei care sunt împotrivă își formulează adesea obiecțiile în termeni culturali. Unii locuitori spun că se simt neliniștiți în fața unor practici religioase necunoscute, alții susțin că astfel de proiecte nu se potrivesc cu tradițiile locale.
Susținătorii, la rândul lor, subliniază prezența tot mai mare a comunităților musulmane și integrarea acestora în societatea elvețiană.
Aceste dispute scot în evidență o tensiune mai amplă: între o țară care a devenit tot mai diversă în ultimele decenii și comunitățile care rămân reticente față de ce nu cunosc, potrivit sursei citate.