Ani de zile, vizitatorii urcau pe Muntele Sinai alături de ghizi beduini pentru a privi răsăritul de soare peste peisajul stâncos neatins sau pentru a participa la drumeții conduse de aceștia.
Astăzi, unul dintre cele mai sacre locuri din Egipt – venerat de evrei, creștini și musulmani – se află în centrul unei controverse aprinse din cauza planurilor de a-l transforma într-un nou mega-proiect turistic.
Loc sfânt, planuri controversate
Cunoscut local ca Jabal Musa, Muntele Sinai este locul unde, potrivit tradiției, Moise a primit Cele Zece Porunci și unde, conform Bibliei și Coranului, Dumnezeu i-ar fi vorbit profetului din rugul aprins.
Acolo se află și Mănăstirea Sfânta Ecaterina din secolul al VI-lea, administrată de Biserica Ortodoxă Greacă. Deși autoritățile egiptene au negat, sub presiune greacă, că ar dori să o închidă, îngrijorările persistă. Zona – inclusiv mănăstirea, orașul și muntele – este patrimoniu UNESCO, dar lucrările pentru hoteluri de lux, vile și bazaruri sunt deja în desfășurare.
În regiune trăiește și tribul beduin Jebeleya, „Paznicii Sfintei Ecaterina”. Casele și eco-taberele lor turistice au fost demolate fără compensații adecvate, iar localnicii au fost forțați chiar să dezgroape trupurile din cimitir pentru a face loc unui nou parc auto.
„Nu este dezvoltare așa cum o văd Jebeleya sau cum și-au dorit-o, ci o impunere de sus în jos care servește interesele altora, nu pe ale comunității locale”, a spus pentru BBC scriitorul britanic Ben Hoffler, care a lucrat îndeaproape cu triburile din Sinai.
Grecia reacționează, UNESCO avertizează
Cea mai vocală reacție externă a venit din Grecia, datorită legăturii cu mănăstirea. În mai, o instanță egipteană a decis că Sfânta Ecaterina se află pe teren de stat și că are doar „drept de folosință”, nu de proprietate.
„Proprietatea mănăstirii este confiscată și expropriată. Acest far spiritual al Ortodoxiei și elenismului se confruntă acum cu o amenințare existențială”, a declarat Arhiepiscopul Ieronim al II-lea al Atenei.
Patriarhatul Ortodox Grec al Ierusalimului a amintit că site-ul sfânt – care include și o mică moschee din epoca fatimidă – a primit o scrisoare de protecție chiar de la Profetul Mahomed, fiind un simbol al păcii între creștini și musulmani.
UNESCO a exprimat încă din 2023 preocupări legate de proiect și a cerut Egiptului să oprească dezvoltările și să prezinte un plan de conservare. În iulie, organizația World Heritage Watch a cerut includerea zonei pe lista patrimoniului mondial aflat în pericol.
„Dar pentru lume” sau distrugere?
În 2021, Egiptul a lansat „Marele Proiect al Transfigurării”, promovat ca „darul Egiptului pentru întreaga lume și toate religiile”. Planul prevede hoteluri, eco-lodge-uri, un centru pentru vizitatori, extinderea aeroportului și un teleferic către Muntele Moise.
„Proiectul va oferi toate serviciile turistice și recreaționale, va promova dezvoltarea zonei Sfânta Ecaterina, păstrând în același timp caracterul natural și de patrimoniu al locului”, a declarat ministrul locuinței Sherif el-Sherbiny.
Criticii spun însă că Valea el-Raha, unde potrivit tradiției israeliții l-au așteptat pe Moise, este deja transformată și peisajul unic al zonei distrus.
Impact asupra beduinilor și al turismului
Pentru beduini, noul proiect amintește de transformările din anii ’80, când dezvoltarea stațiunilor de la Marea Roșie i-a scos treptat din turism și chiar din casele lor. „Au fost împinși nu doar afară din afaceri, ci și fizic departe de mare”, a spus jurnalistul egiptean Mohannad Sabry.
Guvernul egiptean vede însă în aceste proiecte o șansă de revitalizare economică, mai ales după pandemie și efectele conflictului din Gaza. Ținta este atragerea a 30 de milioane de turiști până în 2028.
Mănăstirea Sfânta Ecaterina a rezistat timp de 1.500 de ani, dar acum, spun criticii, deși importanța religioasă va rămâne, peisajul și modul de viață tradițional sunt pe cale să fie schimbate ireversibil.
Ştiri video recomandate
