Vaticanul lucrează în tăcere de ceva vreme la construirea primului restaurant conceput să funcționeze chiar pe terasa de deasupra Bazilicii Sfântul Petru. Locul ales se află practic în fața statuilor apostolilor, un loc până de curând inaccesibil vizitatorilor şi care oferă o priveliște uluitoare a Romei.
Din puținele informații care au apărut până acum, restaurantul va fi construit în spațiile folosite odinioară pentru depozitarea materialelor folosite de Sampietrini, îngrijitorii bazilicii. Surse de la Vatican au relatat că materialele și mobilierul pentru amenajare au sosit în ultimele săptămâni, semn că lucrările sunt în curs de desfășurare, deși nu a fost încă stabilită o dată de finalizare şi de inaugurare a localului. Totul este învăluit în cel mai mare secret, atât de mult încât nici măcar canonicii (n.red. membri al unui colegiu de preoți însărcinat cu celebrarea slujbelor solemne și având funcția de conducere în dieceză) nu au fost informați, relatează Il Messaggero.
Când ar putea fi inaugurat restaurantul
Cu toate acestea, diferitele faze operaționale pentru a da viață acestei structuri de tip bistrou în acest colț fabulos și unic al lumii au fost puse în mișcare. Proiectul în sine nu este nou, este în curs de elaborare de ceva vreme, deoarece Vaticanul a crezut inițial că ar fi posibil să fie lansat în timpul Jubileului. Apoi, constrângerile legate de timpi au dus la blocarea proiectului, în timp ce alte proiecte au avut prioritate. Acum, că Jubileul s-a încheiat, este posibil ca ideea să prindă contur și să vadă lumina zilei anul acesta, cu ocazia celei de-a 400-a aniversări a consacrării bazilicii în forma sa actuală.
Istoria Bazilicii Sfântul Petru
Pe 18 noiembrie 1626, Papa Urban al VIII-lea a sărbătorit finalizarea construcției Bazilicii Sfântul Petru, care a durat peste o sută de ani. Cea mai prețioasă bazilică a creștinătății este un loc de cult unic, care a trecut prin mai multe faze și a fost construită peste mormântul apostolului Petru. Arheoloaga Margherita Guarducci a fost cea care, în anii 1960, a descoperit celebra inscripţie în timpul săpăturilor din necropola Vaticanului: „Petros Enì”, Petru este aici, un semn clar pentru cercetători că acolo era înmormântat cel mai iubit apostol al lui Hristos.
În ultimii ani, bazilica a devenit o destinație turistică, nu doar una spirituală, și se află acum sub presiunea afluxului mare de vizitatori. În timpul Jubileului, a raportat recent cardinalul arhipreotul Mauro Gambetti, aproape 50.000 de vizitatori au fost numărați zilnic, în timp ce media normală este de aproximativ 10.000, cu cifre record în timpul evenimentelor majore. Turiștii și pelerinii intră pentru a vizita bazilica, trecând prin muzeul intern și luând adesea liftul până la cupolă.
Pe terasa mare se află deja o cafenea mică, amplasată strategic. Imediat după ieșirea din lift, se află un mic bar care vinde cafea, băuturi răcoritoare și înghețată. Vara, când temperaturile sunt ridicate, devine o oprire aproape obligatorie pentru a evita deshidratarea înainte de a urca scările sau de a lua liftul. Ideea de a extinde folosirea terasei, uitilzând zona încă închisă pentru renovare, este o consecință directă a transformării parțiale a bazilicii într-un muzeu, autorizată de Papa Francisc.
Ipoteza este că restaurantul ar putea fi inaugurat pentru a celebra cel de-al IV-lea secol al bazilicii. Într-un articol publicat într-o revistă științifică acum câteva luni, profesorul Pietro Zander, un istoric respectat al Bazilicii Sfântul Petru, a descris ceremonia solemnă și maiestuoasă organizată de Papa Urban al VIII-lea pe 18 noiembrie 1626. O mare procesiune s-a desfășurat atunci, iar Suveranul Pontif a făcut un gest extrem de simbolic în jurul zidurilor exterioare ale bazilicii, ca și cum ar fi vrut să o îmbrățișeze. Papa de atunci a intrat primul, spunând „Pax huic domui”. Apoi, toată lumea a urmat solemn în timp ce se intona Veni Creator, iar în final s-a celebrat o liturghie de trei ore. Între timp, în fața Bazilicii Sfântul Petru, o mulțime mare se adunase pentru a vedea noua bazilică, în ciuda „vremii ploioase” din acea zi. Zander notează, de asemenea, în articolul său, că Papa Urban al VIII-lea a dorit să amineatscă acea zi printr-o inscripție.
Ştiri video recomandate
