Măsuri speciale de securitate vor fi instituite în jurul Colosseumului din Roma în următoarele patru luni, după ce autoritățile au desemnat zona din jurul amfiteatrului și a Forului Imperial din vecinătate "zonă roșie", unde vor avea loc controale sporite de securitate, transmit vineri ANSA și dpa, conform Agerpres.
Potrivit prefecturii capitalei italiene, măsura va rămâne în vigoare în jurul popularei atracții turistice până la 24 decembrie.
Noile reglementări vor însemna că în jurul Colosseumului va fi întărită prezența poliției și vor fi intensificate controalele. Măsura se dorește a crește siguranța numeroșilor turiști din zonă.
Vizitatorii raportează frecvent furturi de portofele și de telefoane mobile de către hoți de buzunare, precum și escrocherii și agresiuni.
În ordinul semnat de prefectul Lamberto Giannini, acesta subliniază persistența zonelor afectate de furturi și trafic de droguri. Aceste fapte sunt comise mai ales de grupuri de tineri originari din țări din afara UE. Punctul culminant al acestor incidente, a explicat prefectul, a fost atins în ziua de 1 iulie, când, în timpul unei petreceri neautorizate în piața Colosseumului, un grup de circa 50 astfel de persoane au opus rezistență polițiștilor, pe care i-au înconjurat, rănind ușor doi dintre ei.
Colosseumul și zona înconjurătoare fac parte acum și dintr-un plan de securitate pe care municipalitatea Romei îl aplică deja în alte părți ale capitalei.
Colosseumul Roman, una dintre cele mai faimoase clădiri construite vreodată
Amfiteatrul a rezistat în centrul Romei timp de aproape 2.000 de ani, din zilele în care Imperiul Roman domina Europa antică. Din vremurile când a fost folosit ca arenă de gladiatori şi a găzduit evenimente cu mii de fiare sălbatice, a văzut Imperiul Roman ridicându-se la anii de glorie, ca mai apoi să intre în decădere şi să dispară.
Acesta putea găzdui între 50.000 şi 80.000 de persoane şi a fost construit cu aproximativ 100.000 de sclavi, capturaţi de Roma în numeroasele sale războaie. Se spune că până la 400.000 de oameni şi-au găsit sfârşitul pe nisipurile arenei, de-a lungul a trei secole, dar şi un milion de animale sălbatice.
Clădirea avea formă ovală şi poziţionată pe o axă de la nord-vest la sud-est, axul principal măsurând 189 de metri, iar cel mai scurt 156 de metri. Ca referinţă, este aproape de două ori mai lung şi de 1,5 ori mai lat decât un teren de fotbal modern.
Colosseumul a fost construit din aproximativ 100.000 de metri cubi de piatră de travertin şi ciment roman, cărămizi şi blocuri de tuf. Pe lângă diferitele tipuri de piatră şi ciment, aproximativ 300 de tone de bride de fier au fost folosite pentru a lega blocurile mari.
Construcţia înfăţişează toate cele trei ordine arhitecturale majore ale vremii: coloanele de la parter au fost realizate în stil toscan, o variantă romană a stilului grecesc doric, următorul nivel avea coloane ionice mai elaborate, iar nivelul al treilea reprezintă stilul corintic, mai elaborat. Astfel, Colosseumul expune de jos în sus, o complexitate stilistică în creştere. Spre deosebire de primele trei niveluri, peretele de la etajul al patrulea nu cuprinde arcade şi coloane, ci mai degrabă panouri plate, care erau decorate cu sculpturi şi inserţii din azurit şi bronz, aşa cum a reieşit în urma lucrărilor recente de restaurare.
Colosseumul avea două intrări principale: Porta Triumphalis de nord-vest, care, după cum sugerează şi numele, era poarta folosită pentru procesiunile triumfale şi prin care intrau în arenă gladiatorii, şi Porta Libitinaria de sud-est, numită după zeiţa romană a funeraliilor şi înmormântării Libitina. Această poartă a fost folosită pentru a îndepărta trupurile celor care piereau în nisipurile arenei.
Ultimele relatări despre luptele cu gladiatori din Colosseum datează de la mijlocul secolului al V-lea, deşi a continuat să fie folosit pentru vânătoare de fiare sălbatice şi după această perioadă.
La sfârşitul secolului al VI-lea, Colosseumul nu mai era folosit ca amfiteatru pentru evenimentele destinate cetăţenilor Romei. În această perioadă, o capelă este ataşată clădirii, zona de sub arenă este folosită ca cimitir, iar spaţiile delimitate de pereţii clădirii, sub locurile unde stăteau spectatorii arenei, sunt folosite ca spaţii de locuit şi ateliere.
În secolul al XII-lea, familia Frangipani, un puternic clan patrician al vremii, a preluat clădirea şi a transformat-o într-un castel fortificat.
În 1349, construcţia a fost grav avariată în urma unui cutremur şi o întreagă secţiune a pereţilor ei exteriori s-a prăbuşit. Distrugerile de atunci mai pot fi văzute şi în zilele noastre.
După secole de decădere, în 1749, Papa Benedict al XIV-lea sfinţeşte construcţia şi declară că trebuie protejată, pe baza credinţei că sângele martirilor creştini vărsat în arenă a făcut din ea un loc sfânt, potrivit unor surse.
În prezent, Colosseumul primeşte peste patru milioane de vizitatori pe an. Este cea mai vizitată atracţie turistică din Italia şi una dintre cele mai populare şi emblematice clădiri din lume. De la data finalizării construcţiei, când încă era cunoscut sub numele de Amfiteatrul Flavian, au trecut peste 1.940 de ani, ceea ce îi conferă şi încadrarea în categoria celor vechi şi mai bine conservate structuri create de om, evidenţiază sursa citată.
