Statele NATO discută o reacție mai fermă la acțiunile din ce în ce mai provocatoare ale lui Vladimir Putin, iar între măsurile potențiale se numără desfășurarea de drone înarmate de-a lungul frontierei cu Rusia și o eventuală permisiune acordată piloților Alianței de a doborî avioane rusești, scrie Financial Times, care citează patru oficiali ai blocului militar, la adăpostul anonimatului.
Măsurile urmăresc să crească "nota de plată" la Moscova pentru războiul hibrid purtat în Europa, după o serie de încălcări ale spațiului aerian aliat de către drone și avioane rusești.
Țările din prima linie care se învecinează cu Rusia, susținute de Franța și Marea Britanie, au inițiat discuțiile.
Acestea s-au extins ulterior la un grup mai larg din cadrul blocului format din 32 de state.
Ce discută NATO, în replică la războiul lui Putin în Europa
Propunerile formulate includ înarmarea dronelor de supraveghere utilizate pentru a colecta informații despre activitățile militare rusești.
O altă inițiativă se referă la reducerea pragului de la care piloții ce patrulează la frontiera de est sunt autorizați să elimine amenințările rusești.
Doi dintre oficialii NATO au explicat că o "problemă urgentă" este simplificarea regulilor de angajare de-a lungul flancului estic.
În timp ce unele țări impun piloților de vânătoare să confirme vizual amenințările înainte de a intra în luptă, altele le permit să deschidă focul pe baza datelor radar, a pericolului perceput din direcția obiectului ostil sau a vitezei acestuia.
În plus, este examinată desfășurarea de exerciții militare NATO la frontiera cu Rusia, în special în zonele mai îndepărtate și nepăzite ale graniței.
Trump i-a sfătuit pe europeni să doboare avioanele rusești care intră în spațiul aliat
Donald Trump a declarat luna trecută că NATO ar trebui să deschidă focul asupra avioanelor rusești care încalcă teritoriul aliat.
Declarațiile președintelui american au venit după o serie de provocări din partea Rusiei.
Aici intră și confruntarea directă între avioane NATO și dronele rusești care au intrat pe teritoriul polonez, mai multe dintre aparatele fără pilot fiind doborâte.
Este prima astfel de intervenție aliată de la invazia Ucrainei de către Rusia, în februarie 2022.
În plus față de confruntarea în spațiul aerian polonez, drone rusești au intrat și pe teritoriul României, iar avioane de vânătoare MiG au traversat spațiul aerian estonian timp de 12 minute.
Ulterior, zeci de drone încă neidentificate au provocat perturbări masive pe aeroporturile din Belgia, Danemarca și Germania.
Unii oficiali au atribuit aceste incidente aceluiași război hibrid purtat de Moscova inclusiv prin atacuri cibernetice și acte de sabotaj.
Matthew Whittaker, ambasadorul SUA la NATO, a declarat săptămâna trecută că lucrează în fiecare zi cu aliații europeni pentru a se asigura că "există opțiuni mai bune în războiul asimetric și hibrid".
"Este extrem de important să ne asigurăm că avem suficiente trepte pe scara escaladării", spus acest oficial.
Discuțiile privind un răspuns militar la adresa Rusiei s-au extins în cadrul NATO
Începute într-un grup restrâns de state direct afectate, discuțiile s-au transformat acum într-o dezbatere mai amplă, pe măsură ce alte capitale aliate recunosc amenințarea semnificativă reprezentată de campania de destabilizare a Rusiei.
Unele cancelarii insistă, de asemenea, pentru o poziție mai agresivă a NATO ca mijloc de descurajare, în vreme ce alți aliați recomandă o reacție mai conservatoare, având în vedere riscurile unei confruntări directe cu o putere nucleară precum Rusia.
Potrivit unei surse diplomatice, discuțiile se află încă într-o fază inițială.
NATO a organizat două consultări de urgență, luna trecută, ca urmare a incidentelor din Polonia și Estonia, și a lansat planul Eastern Sentry (Santinela Europeană), o misiune de consolidare a apărării antiaeriene a statelor de pe Flancul Estic.
Nu există un calendar sau o obligație de a conveni asupra vreunei schimbări de poziție, iar eventualele decizii vor fi comunicate public, au spus sursele consultate de Financial Times.
Ursula von der Leyen: Nu trebuie doar să reacționăm. Trebuie să descurajăm!
Discuțiile NATO au loc în timp ce Uniunea Europeană se pregătește să ia propriile măsuri, ca răspuns la provocările Rusiei.
Acestea includ restricționarea călătoriilor în Europa ale diplomaților ruși suspectați de coordonarea operațiunilor de sabotaj în alte țări decât cele în care sunt oficial detașați, precum și utilizarea fondurilor UE pentru a ajuta la punerea în aplicare a sistemelor de apărare anti-drone.
"Este o campanie deliberată și țintită în zona gri împotriva Europei, iar Europa trebuie să răspundă. Rusia vrea să semene dezbinare. Trebuie să răspundem cu unitate.
Nu trebuie doar să reacționăm, trebuie să descurajăm. Pentru că, dacă ezităm să acționăm, zona gri nu va face decât să se extindă", a declarat miercuri președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen în fața Parlamentului European.
Ştiri video recomandate
