Prima dată, România este evidențiată pentru deschiderea Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență (E-ARC), eveniment care a avut loc la finele lunii trecute.
Desemnat drept prioritate a politicii externe românești, Centrul va funcționa în subordinea MAE, urmând să fie, cu timpul, internaționalizat.
"Salutăm înființarea Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență în România. NATO și aliații (...) vor menține și vor spori securitatea infrastructurii critice, a industriilor cheie, a lanțurilor de aprovizionare și a rețelelor de comunicare a informațiilor, inclusiv 5G.
NATO își va consolida în continuare propria reziliență, asigurându-ne capacitatea de a ne consulta, de a decide și de a acționa împreună.
Vom continua să lucrăm îndeaproape cu partenerii noștri și cu alte organizații internaționale angajate în eforturi similare, pentru a face mai sigure zona euro-atlantică și vecinătățile noastre mai largi", se spune la punctul 30 al comunicatului care are 79 de paragrafe.
O altă nominalizare a țării noastre are în vedere contribuția României la scutul defensiv anti-rachetă.
"Scutul defensiv anti-rachetă al NATO (NATO BMD) se bazează pe contribuțiile naționale voluntare, inclusiv active ale SUA din cadrul Abordării Europene Adaptive în Etape prezente în România, Turcia, Spania și Polonia, precum și pe structurile de comandă și control ale BMD, singura componentă eligibilă pentru finanțare comună.
Contribuțiile naționale voluntare suplimentare vor oferi soliditate. Ne-am angajat să finalizăm componentelor esențiale suplimentare ale structurilor de comandă și control ale BMD, necesare pentru realizarea următoarei etape majore, înainte de a atinge capacitatea operațională completă (...)
Vom continua să colaborăm cu state terțe, de la caz la caz, pentru a spori transparența, pentru a construi încrederea reciprocă și pentru a spori eficacitatea apărării antirachetă", se arată în document.
Foto: Președintele Klaus Iohannis (dreapta) la fotografia de grup de la Summit-ul NATO
