Alianţa Nord-Atlantică speră că reconfigurarea proiectului antibalistic american va diminua preocupările Rusiei şi va facilita cooperarea într-o chestiune ce reprezintă un subiect de dispută, afirmă Alexander Vershbow, adjunct al secretarului general NATO.
"Modificarea proiectului antirachetă american face situaţia mai puţin ambiguă", a declarat Alexander Vershbow într-un interviu acordat Reuters.
"Nu există niciun motiv de îngrijorare că sistemul din Europa va avea vreun efect asupra elementelor strategice de disuasiune ale Rusiei. Credem că se deschide o fereastră reală de oportunitate şi sperăm că ruşii vor profita de ea", a spus Vershbow, care a purtat discuţii cu oficiali ruşi de rang înalt din domeniul apărării şi diplomaţiei, precum şi cu preşedintele Vladimir Putin.
Rusia a argumentat mult timp că proiectul american antirachetă i-ar afecta capacităţile strategice de disuasiune nucleară. Moscova a diminuat tonul după ce Washingtonul a anunţat pe 16 martie că va instala 14 interceptoare antibalistice în Alaska, pe fondul ameninţării nord-coreene, şi va renunţa la un nou tip de interceptor care urma să fie instalat în Europa.
"Atât la nivelul relaţiei NATO-Rusia, cât şi SUA-Rusia, sperăm că dialogul va fi accelerat pentru ca cel puţin să ne apropiem de un fel de acord în domeniul apărării antibalistice", a explicat Vershbow, fost ambasador american la Moscova. "În măsura în care vom reuşi să facem progrese în domeniul apărării antirachetă, ar putea fi facilitată şi reactivarea dialogului pe tema reducerii capacităţilor nucleare atât la nivel strategic, cât şi nonstrategic", a insistat adjunctul secretarului general al NATO.
Pe 16 martie, Administraţia Barack Obama a anunţat că a decis ajustarea sistemului antirachetă din Europa prin renunţarea la introducerea unor rachete interceptoare, urmând în schimb să dezvolte măsuri de protecţie antirachetă pe teritoriul Statelor Unite. Secretarul american al Apărării, Chuck Hagel, anunţa la acea vreme că Statele Unite vor instala 14 interceptoare antibalistice suplimentare, în statele Alaska şi California, pe fondul ameninţărilor reprezentate de Coreea de Nord şi Iran. "Măsura vizează consolidarea, pe termen lung, a apărării antibalistice, pe fondul ameninţărilor provenind din Iran şi Coreea de Nord. Cele 14 elemente antirachetă terestre vor fi montate până în 2017", explica Hagel. În prezent, există deja 30 de interceptoare antirachetă în bazele Fort Greely (statul Alaska) şi Vandenberg (California). Coreea de Nord a ameninţat în mai multe rânduri că ar putea lansa un atac nuclear preventiv împotriva Statelor Unite. Însă specialiştii nu cred că regimul stalinist de la Phenian are capacitatea de a lansa rachete intercontinentale care să ajungă până în Statele Unite.
Ministerul român al Afacerilor Externe informa pe 16 martie că secretarul de stat pentru Afaceri strategice Bogdan Aurescu a avut o convorbire prin telefon cu Rose Gottemoeller, subsecretar de stat pentru Controlul armamentului şi Securitatea internaţională în Departamentul de Stat american, la solicitarea părţii americane. "Oficialul american a arătat că partea americană doreşte să informeze partea română, în spiritul Parteneriatului Strategic bilateral şi în calitate de aliat NATO, asupra deciziei de modificare a structurii sistemului de apărare antirachetă al SUA (Abordarea Adaptivă în Etape privind Apărarea Antirachetă din Europa - EPAA), informarea părţii române fiind realizată în prealabil efectuării anunţului public în acest sens", preciza MAE într-un comunicat remis agenţiei Mediafax.
Oficialul american arăta, potrivit MAE, că "Administraţia SUA a decis să ajusteze EPAA prin renunţarea la faza a 4-a a acesteia, care presupunea în principal introducerea în uz a unui nou tip de rachete interceptoare".
"În acelaşi timp, partea americană va dezvolta o serie de măsuri de protecţie antirachetă pe teritoriul SUA. Această decizie a fost motivată de necesitatea de a ţine cont de evoluţiile ameninţărilor cu eventuale atacuri cu rachete balistice la adresa teritoriului SUA din partea RPD Coreene. În acelaşi timp, Rose Gottemoeller a subliniat foarte clar şi ferm că această decizie de ajustare a EPAA nu afectează în niciun fel România, faza a 2-a a EPAA - care presupune operaţionalizarea Bazei Deveselu la orizontul anului 2015 - urmând să se desfăşoare conform calendarului stabilit, fără niciun fel de modificări sau întârzieri. De altfel - a reconfirmat oficialul american - tipul de interceptor care urma să fie introdus în uz în cursul fazei a 4-a nu a fost, încă de la începutul proiectului, planificat a fi instalat la Deveselu. Oficialul american a reiterat angajamentul SUA fata de protecţia teritoriului, populaţiilor şi forţelor membrilor europeni ai NATO", preciza comunicatul MAE.
