Reprezentanți ai principalelor economii ale Europei s-au reunit joi la Viena, în încercarea de a forma o alianță în ceea ce se prefigurează a fi doi ani de negocieri intense pentru viitorul buget al UE din perioada 2028-2034. Bugetul proiectat pe cei șapte ani este în valoare de peste 1,8 trilioane de euro (1.800 de miliarde de euro), informează Politico.
Este pentru prima oară când oficiali din Franța, Germania și țările nordice - practic cele mai bogate țări din UE - se reunesc în vederea elaborării unei strategii comune legate de uriașul buget al Uniunii.
Scopul întrunirii este, conform Politico, formarea unui „bloc” al acestor țări care să se opună Poloniei, Spaniei și Italiei - țări care susțin acordarea de fonduri suplimentare pentru agricultură și fondurilor de coeziune, prin care se încearcă aducerea zonelor „sărace” ale UE la standarde similare regiunilor europene dezvoltate.
Recent, Comisia Europeană a propus includerea fondurilor de coeziune şi agricultură într-un plan naţional unic pentru fiecare stat membru, ceea ce a ridicat obiecții, legate de riscul ca aceste fonduri să fie reduse. Astfel, noua viziune a Ursulei von der Leyen pune acent mai mult pe apărare și domenii precum „concurența” sau „inovația”, și mai puțin pe agricultură sau zone defavorizate.
De la prezentarea bugetului, pe 16 iulie, oficialii europeni au avut puțin timp la dispoziție să răsfoiască sutele de pagini ale proiectului de buget.
Oficial, negocierile pe acest buget de 1,8 trilioane nu au început, dar „în spatele scenei”, experții guvernelor care împărtășesc o vizune similară asupra modului în care să fie cheltuiți acești bani au început deja să „comploteze”, scrie Politico.
La întâlnirea de la Viena nu au luat parte miniștri, ci doar astfel de experți. Miniștrii țărilor UE se vor întâlni oficial în luna octombrie.
„La final, e în funcție de cum decid Franța și Germania”
Publicația Politico arată că în negocierile care au ca temă bugetul UE, e un lucru obișnuit că țările cu interese comune să se reunească în „tabere” care se rivalizează una pe alta și încearcă să-și impună propriul punct de vedere.
În cazul blocului comunitar, care reunește cele 27 de state membre, există astfel două astfel de tabere:
Prima tabără este cea a „plătitorilor” - țările nordice, de la Suedia până în Franța - care contribuie la bugetul UE cu mai mulți bani decât beneficiază de pe urma acestui buget.
A doua tabără este cea „Prietenilor Coeziunii”, o alianță alcătuită din țările din Sudul și Estul Europei, care militează pentru un buget sporit, în special în privința așa-numitelor fonduri de coeziune.
Aceste două tabere nu sunt pe poziții ireconciliabile: Franța, de pildă, deși face parte din grupul „plătitorilor” are interese comune cu țări din cealaltă tabără (Polonia, de pildă), în ceea ce privește politicile agricole.
„La final, totul e în funcție de ce decid Franța și Germania, iar restul țărilor cad de acord”, a declarat pentru Politico, un diplomat UE dintr-o țară a grupului „bogaților”, care a dorit să-și păstreze anonimatul.
Ştiri video recomandate
