Statele nucleare și-au intensificat anul trecut producția și desfășurarea de arme nucleare, au declarat joi observatorii internaționali, numind aceasta o „evoluție îngrijorătoare” într-un moment de amplificare a conflictelor armate, scrie Euronews.
Aproape toate cele nouă state deținătoare de arme nucleare – Rusia, Statele Unite, China, Franța, Marea Britanie, Pakistan, India, Israel și Coreea de Nord – și-au început creșterea arsenalelor sau au anunțat planuri în acest sens, potrivit autorilor raportului anual Nuclear Weapons Ban Monitor.
„Era reducerii nucleare s-a încheiat”, a declarat Hans Kristensen, directorul Nuclear Information Project din cadrul Federației Oamenilor de Știință Americani (FAS) și unul dintre principalii contributori la raport.
Vorbind în fața jurnaliștilor la Geneva, acesta a avertizat că situația marchează „o schimbare enormă”.
Raportul, publicat de FAS și Norwegian People's Aid (NPA), a estimat că numărul de arme nucleare disponibile rapid pentru utilizare a ajuns anul trecut la 9.745, o creștere de 141 de focoase față de 2024.
Echivalentul a 135.000 de bombe de dimensiunea celei de la Hiroshima, una singură dintre care a ucis 140.000 de persoane în 1945, precizează raportul.
Iar 40% dintre aceste focoase – 4.012 – fuseseră desfășurate anul trecut pe rachete balistice în silozuri, pe lansatoare mobile, submarine sau la baze de bombardiere, se arată în raport, cu o creștere de 108 față de 2024.
„Creșterea anuală continuă a focoaselor desfășurate este o evoluție îngrijorătoare”, a spus Kristensen, avertizând că aceasta „crește riscurile de escaladare rapidă, erori de calcul și utilizare accidentală”. „Asta face lumea mai periculoasă pentru noi toți”.
O nouă cursă a înarmării
Numărul total de arme nucleare din lume este încă mai mic decât în vârful Războiului Rece.
Raportul arată că statele nucleare dețineau, la începutul acestui an, un total combinat de 12.187 de focoase, comparativ cu peste 70.000 de astfel de arme la mijlocul anilor 1980, și cu o reducere de 144 de arme față de începutul anului 2025.
Însă mișcarea de a pregăti mai multe arme nucleare pentru utilizare este cu atât mai îngrijorătoare pe fondul escaladării conflictelor din Europa, Asia și Orientul Mijlociu care implică state nucleare, se arată în raport.
Acesta a subliniat, de asemenea, „erodarea regimului de lungă durată de dezarmare, nonproliferare și control al armamentului”, inclusiv expirarea luna trecută a tratatului New START, ultimul tratat între principalele puteri nucleare, Rusia și Statele Unite.
„Ceea ce vedem este mai mult decât o nouă cursă a înarmării”, a avertizat Raymond Johansen, directorul NPA, într-un comunicat. „Este o inversare a constrângerilor obținute cu greu asupra pericolelor nucleare”.
„Postura nucleară, pe pilot automat”
Raportul a detaliat modul în care lumea se îndreaptă în direcții opuse în privința chestiunii nucleare, un număr tot mai mare de țări aderând la eforturile de interzicere totală a tuturor armelor atomice.
Până la sfârșitul anului 2025, 99 de țări se alăturaseră Tratatului privind Interzicerea Armelor Nucleare (TPNW), fie ca părți, fie ca semnatare – tratat negociat la ONU în 2017.
Niciunul dintre cele nouă state cunoscute ca deținătoare de arme nucleare nu a aderat la tratat.
În schimb, acestea investesc masiv în modernizarea și extinderea arsenalelor lor.
„Toate statele nucleare... cu excepția Israelului, și-au început deja creșterea arsenalelor sau au anunțat recent planuri în acest sens”, a declarat Kristensen, criticând totodată mesajele tot mai agresive în legătură cu aceste arme. „Postura nucleară este pe pilot automat”.
Iar 33 de state aflate sub așa-numita „umbrelă nucleară” „sprijină și consolidează activ aceste politici”, se arată în comunicat.
În total, 47 de țări se opun activ TPNW, trei sferturi dintre ele fiind în Europa.
Dar „nu există niciun adăpost sub o umbrelă nucleară”, a declarat Melissa Parke, directoarea Campaniei Internaționale pentru Abolirea Armelor Nucleare (ICAN), care a câștigat Premiul Nobel pentru Pace în 2017 pentru activitatea sa de promovare a tratatului.
„Trebuie să se alăture majorității globale care susține dezarmarea nucleară totală”, a spus ea în comunicat.
Ştiri video recomandate
