NYT: După ce a insistat luni de zile cu pacea în Ucraina, Donald Trump și-a schimbat poziția: „Nu e problema mea”

Vreme de luni de zile a părut că cea mai importantă preocupare a președintelui american, Donald Trump, a fost să obțină o pace în Ucraina. Acum, însă, când europenii continuă să ceară sancțiuni mai dure după ce regimul de la Kremlin a arătat din nou că nu e interesat de pace, Donald Trump și-a schimbat poziția și spune că nu mai e problema sa, dar că are un interes deosebit din a face schimburi comerciale cu Rusia lui Putin, scrie The New York Times.

Vreme de luni de zile, președintele Trump a amenințat cu retragerea unilaterală din discuțiile de pace frustrante dintre Rusia și Ucraina.

După o conversație telefonică, luni, dintre Trump și Putin, pare că președintele american face chiar acest lucru – se retrage din toată povestea.

Întrebarea mai importantă rămâne acum dacă va abandona și proiectul de trei ani pentru susținerea reconstrucției Ucrainei. Președintele american a dat vina constant pe țara invadată pentru războiul dus de armata rusă.

Donald Trump le-a spus lui Volodimir Zelenski și celorlalți lideri europeni, după discuția pe care a avut-o cu Vladimir Putin, că Rusia și Ucraina trebuie să găsească singure o soluție la război.

E neclar ce vrea Trump să obțină pentru că declarațiile lui sunt tot mai contradictorii – anterior, el spunea că doar el și Putin pot să încheie un acord.

Acum două săptămâni, Trump s-a alăturat chemării europenilor și a susținut ultimatumul acestora pentru Rusia și amenințarea cu sancțiuni adiționale, dacă regimul de la Kremlin nu vine la masa negocierilor.

Acum, pare că s-a retras și din această poziție, conform unor șase oficiali familiarizați cu discuția purtată între liderii europeni și președintele american. Ei au vorbit sub rezerva anonimatului pentru a descrie aceste conversații private.

Avantaj pentru Putin

Declarațiile lor arată felul în care Trump s-a decis, brusc, să abandoneze procesul de pace pe care tot el l-a promovat și despe care a spus că-l va rezolva în doar 24 de ore de la alegerea în funcție.

Dacă nu se va răzgândi din nou, poziția contradictorie și lipsită de vreun sens a președintelui american îl va lăsa pe Putin într-un avantaj uriaș și cu exact ce și-a dorit de la bun început – fără presiuni din partea americanilor și cu o fisură masivă în interiorul Alianței Nord-Atlantice între americani și aliații europeni tradiționali, care spun că vor merge înainte cu sancțiunile orice s-ar întâmpla.

Pentru mulți, felul în care Trump acționează era ușor de prevăzut – mai ales după ce s-a întâmplat în Biroul Oval la întâlnirea cu Zelenski, în care Trump și Vance l-au prins pe președintele ucrainean într-o ambuscadă menită să-l umilească public și după demisia ambasadoarei americane la Kiev.

„Politica încă de la începutul administrației Trump a fost de a pune presiune pe victimă, pe Ucraina, nu pe agresor, pe Rusia. Pacea cu orice preț nu este pace deloc. Este împăciuire”, a spus Bridget Brink, fosta ambasadoare americană și o veche diplomată americană, la plecarea sa de la Kiev.

Totuși, Trump a descoperit că nu poate să obțină nici măcar pacea cu orice preț, pentru că Putin a respins chiar și ofertele maximale ale americanilor pentru dezmembrarea Ucrainei și abandonare ei.

Nici măcar după ce Pete Hegseth a declarat că Ucraina nu se va alătura NATO niciodată și că trebuie să renunțe la speranțele de a mai recâștiga teritoriile furate de ruși – două solicitări cheie ale lui Putin – pentru ruși nu a fost suficient să accepte un armistițiu.

Dar, Donald Trump este un fan al presiunilor financiare – amenință des cu tarife și cu sancțiuni împotriva aliaților și adversarilor deopotrivă. Într-o declarație pentru NYT, însă, un oficial de la Casa Albă spune că situația e diferită în acest caz.

Poziții contradictorii

Trump crede că sancțiunile împotriva Rusiei periclitează oportunitățile de afaceri cu regimul de la Kremlin și vrea să maximizeze relațiile economice pentru a produce noi oportunități.

Oficiali americani de rang înalt, inclusiv secretarul de stat Marco Rubio au încercat să răspundă criticilor prin argumentul că sancțiunile existente împotriva Rusiei sunt încă în vigoare, la fel și schimbul de informații cu Ucraina.

„Când Vladimir Putin s-a trezit azi dimineață avea același set de sancțiuni asupra lui pe care l-a avut de la începutul acestui conflict”, a declarat Rfubio în fața Comisiei pentru Relații Externe a Senatului SUA, marți, adăugnd și că Ucraina încă primește armament din partea SUA și aliaților.

Donald Trump, insistă el, „încearcă să încheie un război sângeros, dur și costisitor pe care niciuna dintre părți nu-l poate câștiga”.

Totuși, subînțelesul din conversația lui Trump cu Zelenski și europenii a fost că perioada în care SUA a sprijinit Ucraina cu toate forțele se apropie de sfârșit. Oficialii europeni citați au spus că mesajul pe care l-au primit de la administrația americană a fost să nu se mai aștepte că SUA li se vor alătura ca aliat pentru a pune presiune pe Putin.

Pentru Trump, asta e o revenire asupra promisiunilor sale inițiale. Pe rețelele sociale, în ultimele luni, președintele american a alternat între amenințări cu sancțiuni și tarife și vorbe dulci față de Vladimir Putin. Inițial, președintele american a spus că Rusia trebuie să accepte un armistițiu necondiționat de 30 de zile în Ucraina.

„Dacă armistițiul nu e respectat, SUA și partenerii săi vor impune noi sancțiuni”, a scris el într-o postare pe Truth Social, pe 8 mai, după un apel cu Volodimir Zelenski. A reiterat aceeași poziție și într-o conversație cu Keir Starmer, Emmanuel Macron și Friedrich Merz când aceștia au călătorit la Kiev acum zece zile și i-au impus lui Putin un ultimatum.

Dar după discuția cu Putin de luni, aceste angajamente s-au evaporat. Președintele american a refuzat și public, dar și în conversația cu europenii, să-și mai respecte promisiunea.

Trump a sugerat în comentariile publice de după apelul telefonic cu Putin că discuția a dus la o deblocare a situației – a devenit clar foarte rapid, însă, pentru ucraineni și europeni, că Putin nu i-a făcut nicio concesie lui Trump dincolo de „promisiunea” de a negocia, ceea ce rușii oricum acceptaseră se facă cu jumătate de gură încă din săptămâna anterioară.

Trump a făcut deja celebra promisiune, în timpul campaniei, că va încheia pacea între Rusia și Ucraina în 24 de ore și că acest lucru e ceva ușor pentru un „maestru-negociator” – de atunci a descoperit, totuși, că e mult mai greu decât se aștepta să obțină această pace. Pentru a-și acoperi eșecul monumental și declarațiile lipsite de sens, Trump a spus că „a fost puțin sarcastic” când a făcut acea promisiune.

Frustrat de progresul lent și de intransigența lui Putin, Trump și acoliții lui au vorbit public despre posibilitatea retragerii din procesul de pace, iar asta a devenit și mai clar luni, când a spus că este pregătit să retragă SUA din discuții și să meargă înainte pentru a face afaceri cu Rusia putinistă.

Condițiile pentru a încheia războiul, a continuat Trump, „vor fi negociate între două părți, doar așa cum se poate întâmpla, pentru că ele știu detaliile negocierilor pe care nimeni altcineva nu le cunoaște”.

Trump vrea să facă afaceri cu Rusia

A trecut, apoi, la urmărirea adevăratului său obiectiv – normalizarea relațiilor cu regimul de la Kremlin.

„Rusia vrea să facă comerț la nivel mare cu SUA după ce această catastrofală baie de sânge se va fi încheiat și eu sunt de acord. Există o oportunitate uriașă pentru Rusia să-și creeze cantități masive de locuri de muncă și bunăstare. Potențialul său este NELIMITAT”, a scris președintele american pe rețelele sociale.

Nu este, însă, clar cum va arăta această normalizare a relațiilor. În primul său mandat, Donald Trump a ieșit din numeroase tratate pentru controlul armamentului, inclusiv pentru non-proliferare nucleară. Ultimul astfel de tratat, New START, care limitează numărul de arme nucleare intercontinentale pe care le poate avea fiecare parte, expiră în luna februariea anului următor. Nu există, în prezent, negocieri pentru un înlocuitor.

Trump a fost foarte deschis la a ajuta companiile americane să obțină avantaje de pe urma sectorului energetic rusesc și al mineralelor rare, printre alte zone posibile de investiții. Până acum, administrația sa a insistat că niciunul dintre aceste acorduri nu se poate semna până ce un acord de pace între Rusia și Ucraina nu va fi obținut.

Putin, la rândul său, pare să înțeleagă dorința lui Trump de a face comerț și a condus discuțiile pe care le-a avut cu președintele american spre potențialele beneficii economice, spun oameni familiarizați cu conversațiile lor telefonice.

Rezultatul este că în timp ce europenii merg spre o nouă rundă de sancțiuni împotriva Rusiei, americanii par să o ia în direcția opusă și să încălzească relațiile cu regimul putinist prin legături economice strânse.

Este exact genul de ruptură în interiorul NATO pe care Putin a vrut să o creeze și să o exploateze vreme de două decenii.