Muntenegrul s-ar putea să nu reușească să traducă la timp și corect toate legile UE înainte de aderare. Comisia Europeană analizează variante pentru o derogare, inclusiv posibilitatea ca Podgorica să folosească una dintre limbile oficiale existente ale UE pentru a acoperi golurile. Croata ar fi alegerea cea mai evidentă, scrie Euronews.
Muntenegrul s-ar putea să nu reușească să traducă corect toate legile UE înainte de a intra în blocul comunitar. Comisia Europeană analizează mai multe variante pentru o derogare temporară, printre care și posibilitatea ca țara să folosească, între timp, o limbă oficială deja existentă în UE.
Muntenegrul vrea să devină al 28-lea stat membru al UE până în 2028. Mai întâi, însă, trebuie să adopte și să traducă așa-numitul acquis, zecile de mii de acte legislative europene care formează cadrul juridic al Uniunii. La Bruxelles crește îngrijorarea că țara nu va termina la timp.
„Muntenegrul va trebui să realizeze traducerile acquis-ului în limba sa oficială cu suficient timp înainte de aderare și va trebui să formeze un număr suficient de traducători și interpreți, necesari pentru buna funcționare a instituțiilor UE la momentul aderării”, se arată în cadrul de negociere al țării cu UE.
Podgorica a investit masiv în capacitatea administrativă și dă asigurări că lucrul va fi finalizat la timp. Executivul european a început, totuși, să analizeze planuri de rezervă, au declarat oficiali europeni pentru Euronews.
Motivul: Croația a ridicat semne de întrebare privind calitatea unor texte juridice traduse. Zagrebul este prins într-o dispută bilaterală cu Muntenegrul, care ar putea întârzia întregul proces de aderare.
De la aderarea Croației, ultimul stat intrat în UE, în 2013, volumul legislației europene aproape s-a dublat.
Țările candidate trebuie să traducă toată legislația europeană relevantă în viitoarea lor limbă oficială. Instituțiile UE răspund doar de verificarea finală, înainte de publicarea în Jurnalul Oficial la momentul aderării.
Traducerea este doar o parte din pregătirea lingvistică. Unele legi trebuie adaptate la cadrul instituțional al țării candidate, de exemplu prin stabilirea autorităților care vor asigura supravegherea.
„Serviciile Comisiei sunt în contact regulat cu Muntenegrul și analizează ritmul lucrărilor în acest sens”, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei.
Comisia evaluează mai multe variante pentru o eventuală derogare. Una dintre ele ar permite Muntenegrului să folosească o altă limbă oficială a UE până când va avea timp să acopere golurile și să traducă corect restul legislației.
Alegerea ar aparține Podgoriței, dar croata este candidata evidentă. Este singura limbă oficială a UE care are aceleași trăsături de bază și pe care un vorbitor de muntenegreană o înțelege.
„Limba standard muntenegreană aparține aceluiași continuum dialectal ca limbile standard bosniacă, croată și sârbă, și toate sunt reciproc inteligibile”, se arată într-un studiu recent despre limba muntenegreană.
Totuși, aceasta este doar una dintre variante, iar Muntenegrul s-ar putea să nu o privească cu ochi buni. Politica identitară are rădăcini adânci în Balcanii de Vest, iar Podgorica s-a luptat ani la rând pentru recunoașterea internațională oficială a limbii muntenegrene.
Derogările nu sunt o noutate. Malta a creat un precedent. Pentru că nu avea suficienți traducători calificați, a obținut, după aderarea din 2004, o derogare excepțională și temporară de trei ani de la obligația de a traduce toate actele UE în malteză. Restanțele trebuiau recuperate până la sfârșitul lui 2008.
Irlanda este un alt exemplu, cu o diferență esențială. Derogarea ei a venit la câteva decenii după aderare, când irlandeza a devenit limbă oficială cu drepturi depline. Ea a suspendat temporar obligația de a traduce toate actele UE în irlandeză.
Cu alte cuvinte, Bruxelles-ul a dat dovadă de flexibilitate și nu a tratat traducerea integrală a acquis-ului drept o condiție absolută pentru aderare. În cazul Muntenegrului, însă, cea mai evidentă soluție ar putea fi și cea mai greu de vândut politic.
