Occidentalii au condamnat duminică referendumul „ilegal” din Crimeea, iar Uniunea Europeană urmează să decidă luni sancţionarea unor oficiali ruşi, fără a viza însă conducerea statului, pentru a păstra deschisă uşa dialogului cu Moscova, informează AFP, citată de Mediafax.
Preşedintele american Barack Obama l-a avertizat pe omologul său rus, Vladimir Putin, că Statele Unite şi aliaţii săi nu vor recunoaşte „niciodată” referendumul desfăşurat în Crimeea, iar Japonia şi Canada s-au alăturat la rândul lor în grupul celor care condamnă ceea ce se întâmplă în Ucraina.
Astfel, autorităţile de la Tokyo au cerut luni Rusiei să nu anexeze Crimeea, în timp ce oficialii canadieni au vorbit despre „ilegitimitatea pretinsului referendum”.
O reacţie este aşteptată şi din partea europenilor, în condiţiile în care miniştrii de Externe participă luni la Bruxelles la reuniunea lunară, dominată de criza din Ucraina.
Oficialii de la Bruxelles au afirmat că UE consideră „illegal şi ilegitim” referendumul, care este „contrar Constituţiei ucrainene şi normelor internaţionale", potrivit unui comunicat comun dat publicităţii de preşedintele Consiliului UE, Herman Van Rompuy, şi de preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso.
Secretarul de stat american, John Kerry, a precizat într-o convorbire telefonică pe care a avut-o cu ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, că „Statele Unite nu vor recunoaşte rezultatul” referendumului.
„În urma acestui referendum ilegal, Rusia începe, de facto, anexarea teritoriului ucrainean", a consideră preşedintele Lituaniei, Dalia Grybauskaite.
La rândul său, preşedintele francez Francois Hollande a calificat scrutinul drept o „pseudo-consultare” şi a avertizat încă de sâmbătă că, „dacă până luni nu are loc o detensionare a situaţiei, vor fi folosite sancţiunile” decise de liderii UE la reuniunea extrordinară din 6 martie pe tema crizei din Ucraina.
Chiar şi Marea Britanie, care, până în acest moment, a avut o poziţie rezervată, a apreciat că este momentul ca UE „să adopte măsuri restrictive mai severe”, a spus şefului diplomaţiei britanice, William Hague.
Deocamdată, este exclus ca pe lista persoanelor vizate de sancţiuni să fie incluşi membri ai Guvernului rus, deoarece ar fi „dificil” să fie sancţionate persoanele cu care se încearcă negocierea unei soluţii politice pe tema crizei din Ucraina.
Cu toate acestea, mai mulţi oficiali europeni consideră că atitudinea Moscovei din ultimele zile nu aduce optimism privind criza din Ucraina.
„Rusia a blocat până acum orice opţiune în vederea soluţionării crizei, orice progres privind detensionarea şi, aparent, vrea să impună o situaţie pe care nu o putem accepta”, este de părere ministrul german de Externe, Frank-Walter Steinmeier.
În cazul în care criza se va agrava, UE are în vedere un al treilea set de sancţiuni, cu un mai mare impact pentru Moscova, deoarece vizează relaţiile economice şi comerciale cu Bruxelles.
Şefii de stat şi de Guvern din cele 28 de state membre UE vor avea ocazia să discute despre eventualitatea aplicării acestor sancţiuni la summitul european programat pentru joi şi vineri la Bruxelles.
Există însă şi voci care şi-au arătat îngrijorarea în legătură cu posibila impunere a unor sancţiuni economice. Astfel, premierul bulgar Plamen Oreşarski a subliniat că mai multe ţări din estul Europei „ar avea de suferit" în acest caz. Bulgaria depinde în mare parte de livrările de gaze din Rusia care tranzitează Ucraina, pentru aprovizionarea energetică a Sofiei.
