Regimul de la Kremlin i-a făcut administrației Trump o ofertă quid pro quo - se oferă să înceteze schimburile de informații cu Iranul, precum coordonatele precise ale unor active militare americane din Orientul Mijlociu, dacă guvernul american încetează să furnizeze informații Ucrainei, relatează Politico.
Două persoane familiarizate cu negocierile dintre SUA și Rusia au declarat că o astfel de propunere a fost făcută de Kirill Dmitriev către emisarii administrației Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, în cadrul întâlnirii lor de săptămâna trecută din Miami. SUA au respins propunerea, au adăugat aceste surse. Ele, la fel ca toți ceilalți oficiali citați de Politico, au făcut declarațiile anonim.
Cu toate acestea, simpla existență a unei astfel de propuneri a stârnit îngrijorări în rândul diplomaților europeni, care se tem că Rusia încearcă să creeze o falie între Europa și SUA într-un moment critic pentru relațiile transatlantice.
Președintele american, Donald Trump, și-a exprimat nemulțumirea față de refuzul aliaților de a trimite nave de război în Strâmtoarea Ormuz. Vineri, el și-a criticat dur aliații din NATO, numindu-i „LAȘI” și afirmând: „vom ȚINE MINTE!”. Casa Albă a refuzat să comenteze. Ambasada Rusiei la Washington nu a răspuns unei solicitări de comentarii, informează Politico.
Un diplomat al UE a calificat propunerea rusă drept „scandaloasă”. Acordul sugerat este probabil să alimenteze suspiciunile tot mai mari în Europa că întâlnirile dintre Witkoff și Dmitriev nu produc progrese concrete către un acord de pace în Ucraina, ci sunt văzute de Rusia ca o oportunitate de a atrage SUA într-un acord bilateral între cele două puteri, care ar lăsa Europa pe margine.
Joi, Kremlinul a transmis că negocierile de pace privind Ucraina, mediate de SUA, sunt „în impas”.
Kremlinul încearcă să „ispitească” constant America lui Trump
Rusia a făcut diverse propuneri legate de Iran către SUA, toate fiind respinse, a spus o altă persoană familiarizată cu discuțiile. Aceasta a precizat că SUA au respins și o propunere de a transfera uraniul îmbogățit al Iranului în Rusia, informație relatată inițial de Axios.
Rusia și-a extins schimbul de informații și cooperarea militară cu Iranul de la începutul războiului, a declarat o sursă informată. The Wall Street Journal a fost prima publicație care a relatat despre această intensificare și a scris că Rusia furnizează imagini din satelit și tehnologie pentru drone pentru a ajuta Iranul să vizeze forțele americane din regiune. Kremlinul a calificat acest articol drept „fake news”.
Trump a sugerat recent o legătură între schimbul de informații cu Iranul și Ucraina, într-un interviu acordat Fox News, afirmând că dictatorul Vladimir Putin „s-ar putea să-i ajute pe iranieni puțin, da, presupun, și probabil crede că noi ajutăm Ucraina, nu?”.
SUA continuă să furnizeze informații Ucrainei, chiar dacă au redus alte forme de sprijin. SUA au suspendat temporar acest schimb anul trecut, după o întâlnire dezastruoasă în Biroul Oval între Trump și președintele ucrainean, Volodimir Zelenski. Acea întrerupere bruscă a declanșat o reacție haotică în rândul aliaților și a scos la iveală tensiuni profunde în relația cu Ucraina.
Un diplomat european a încercat să minimalizeze riscul propunerii ruse, precizând că președintele francez, Emmanuel Macron, a declarat în ianuarie că „două treimi” din informațiile militare pentru Ucraina sunt acum furnizate de Franța.
Totuși, schimbul de informații rămâne unul dintre ultimii piloni esențiali ai sprijinului american pentru Ucraina, după ce administrația Trump a oprit anul trecut majoritatea ajutorului financiar și militar pentru Ucraina. Guvernul american continuă să livreze arme Ucrainei, dar în cadrul unui program condus de NATO, în care aliații plătesc SUA pentru armament. Livrările de muniții esențiale pentru apărarea anti-aeriană sunt, însă, sub presiune, pe fondul războiului dintre SUA și Israel cu Iranul.
Cel mai recent, administrația Trump a decis să relaxeze sancțiunile asupra petrolului rusesc pentru a reduce presiunea asupra piețelor petroliere, ceea ce a generat îngrijorări și critici puternice din partea liderilor europeni.