Pentru a ilustra amploarea problemei, OMS a examinat soarta a 87.000 de tone de echipamente de protecție sanitară personală, de pildă mănuși sau măști de cauciuc, care au fost expediate în întreaga lume printr-o inițiativă de urgență a Națiunilor Unite, între martie 2020 și noiembrie 2021. Majoritatea acestor echipamente au sfârșit ca deșeuri, potrivit agenției operate sub egida ONU.
Inițiativa a livrat, de asemenea, 140 de milioane de truse de testare, generând 2.600 de tone de deșeuri neinfecțioase, în mare parte din plastic, și 731.000 de litri de deșeuri chimice.
Miliardele de doze de vaccin care au fost administrate la nivel global au produs 144.000 de tone de deșeuri suplimentare sub formă de seringi, ace și cutii de siguranță, a spus OMS.
La nivel global, problema deșeurilor medicale provocate de răspunsul la pandemie este, cel mai probabil, mult mai gravă, în condițiile în care estimările OMS nu au luat în considerare produsele procurate în afara inițiativei de urgență, nici aruncarea de gunoi a măștilor de unică folosință de către publicul larg.
Sistemele de neutralizare și distrugere a deșeurilor împinse la limită, în special în țările cu venituri mai mici, comportă riscuri majore pentru lucrătorii din domeniul sanitar, care se pot răni sau pot intra în contact cu diverse microorganisme patogene.
Totodată, oamenii care locuiesc în apropierea gropilor de gunoi și a facilităților de eliminare a deșeurilor sunt expuși riscului de a respira aer contaminat și de a avea acces la apă contaminată, informează Bloomberg.
