Parlamentul European arată că în 2011 și 2018 a adoptat rezoluții cu o cerere similară.
Marţi seară, deputații europeni vor dezbate raportul, care îndeamnă insistent Consiliul UE să ia măsuri imediate pentru a înlătura controalele la frontierele terestre, maritime și aeriene ale celor două țări.
Tot marţi, PE va discuta din nou orientările preconizate ale Comisiei Europene (CE) pentru corelarea cheltuielilor bugetului UE cu legalitatea.
Se așteaptă ca deputații europeni să ceară să fie informați cel puțin de două ori pe an cu privire la măsurile pe care CE le ia pentru a proteja bugetul și legat de cazurile suspectate de abuz pe care le examinează.
PE va insista să audă primele date cel târziu în octombrie.
La începutul lunii iune, Comisia Europeană ceruse Consiliului European să dea undă verde „cât mai curând posibil” aderării României, Bulgariei și Croației la Schengen
Viitorul Schengen trebuie să fie marcat de extinderea către statele membre ale UE care nu fac încă parte din spațiul Schengen, întrucât este ”o așteptare legitimă” și ”o obligație legală pentru acele țări evaluate ca fiind pregătite pentru aderare”, arăta noua strategie Schengen a Comisiei Europene.
Din Schengen fac parte toate statele membre UE cu excepţia Bulgariei, Croaţiei, României, Ciprului şi Irlandei. România și Bulgaria au depus o cerere comună de aderare la spațiul Schengen încă din ianuarie 2008.
Începând din luna iulie a acestui an, România și Bulgaria au acces la Sistemul de informații privind vizele Schengen, însă doar pentru citire, conform unei decizii adoptate de Comisia Europeană, după ce ambele ţări au finalizat cu succes o serie de teste tehnice necesare pentru conectarea la sistem.
Accesul deplin va deveni posibil odată ce cele două țări vor fi pe deplin integrate în spațiul Schengen.
În același timp, Delegația Română S&D consideră că aderarea la spațiul Schengen este un obiectiv politic major pentru România, făcând parte din angajamentul asumat prin Tratatul de aderare la UE.
Astfel, eurodeputații social-democrați susțin eliminarea dublelor standarde aplicabile cetățenilor, acestea fiind exacerbate de pandemia COVID-19.
”Cetățenii români - lucrători sezonieri sau oricare alți cetățeni care lucrează în afara țării - au suferit enorm de pe urma controalelor de la graniță.
Am cerut în repetate rânduri aplicarea integrală a drepturilor de tratament egal pentru România și Bulgaria în Uniunea Europeană, prin eliminarea controalelor la frontierele interne.
Încrederea cetățenilor noștri în felul în care Uniunea Europeană administrează Schengen a fost zdruncinată, dar acum este momentul să consolidăm Europa, și să nu lăsăm pe nimeni în urmă”, au explicat reprezentanții Delegației Române S&D.
Aceștia au atras atenția că toți cetățenii non-Schengen au suferit în urma impunerii unor măsuri suplimentare de control, în unele cazuri chiar abuzuri, fiind încălcat astfel acquis-ul Schengen.
” Sprijinim întru totul măsurile de sănătate publică luate pentru a limita răspândirea COVID-19, dar orice măsuri de combatere a pandemiei și de restricționare a drepturilor și libertăților fundamentale trrebuie să respecte întotdeauna spiritul și litera legii.
Existența pandemiei nu trrebuie să se transforme într-un pretext prin care Statele Membre să poată desfășura activități abuzive”, a menționat Delegația Română S&D din Parlamentul European.
