Mai mult de 120 de manifestanţi au fost reţinuţi miercuri la Atena, în urma ciocnirilor violente cu poliţia care au avut loc în timpul unei ample acţiuni de protest faţă de măsurile de austeritate, potrivit presei elene, citate de Agerpres.
Peste 30.000 de greci au ieşit ieri pe străzi, la Atena şi Salonic, pentru a participa la o grevă generală de 24 de ore. Funcţionarii au protestat împotriva noilor măsuri de austeritate pe care le impune troica, pentru ca Grecia să primească noua tranşă de bani. Elenii sunt nemulţumiţi de planul de austeritate cerut de UE şi FMI, care prevede o reducere a cheltuielilor cu 11,5 miliarde de euro.
Manifestanţii, adunaţi în faţa clădirii Parlamentului, au aruncat cu pietre şi cocteiluri Molotov în direcţia forţelor de ordine. Ca ripostă, poliţia elenă a recurs la gaze lacrimogene, tunuri de apă şi bastoane.
Angajaţii care nu au ieşit în stradă au protestat, la rândul lor, printr-o grevă de 24 de ore, la iniţiativa celor mai mari două uniuni sindicale elene. De fapt, întreaga Grecie a fost paralizată miercuri din cauza acestei greve naţionale. În aeroporturi, zborurile au fost anulate, circulaţia de feroviară, de asemenea. Nu au funcţionat nici magazinele şi nici farmaciile, precum şi nici instituţiile de stat.
Acţiunii de protest s-au alăturat până şi ziariştii şi angajaţii Centrului de meteorologie din Grecia.
Mitinguri şi marşuri de protest au avut loc în toate marile oraşe, nu doar în capitala Atena.
Manifestaţia a fost prima de această amploare de la instalarea la putere în luna iunie a noii coaliţii de guvernământ conduse de premierul conservator Antonis Samaras.
Economia elenă se află în al cincilea an de recesiune. Din mai 2012, guvernul elen beneficiază de o asistenţă financiară internaţională, pentru că ţara nu are bani pentru a-şi achita datoria suverană.
Grecia a beneficiat de două tranşe de asistenţă financiară (110 miliarde de euro şi 140 de miliarde de euro), ceea ce nu a contribuit însă prea mult la reglementarea situaţiei din economie, iar reducerea costurilor a condus la recesiune, dat fiind faptul că a scăzut puterea de cumpărare a angajaţilor la stat.
