Ofensiva americană împotriva surselor de finanțare a mașinăriei de război ruse l-a prins pe nepregătite pe Viktor Orban, premierul pro-rus al Ungariei, care de ani de zile susține Rusia în războiul ei împotriva Ucrainei și refuză cu obstinație să elimine dependența de petrolul și gazul din Rusia, deși are alternative mult mai ușor de accesat și care i-ar permite să-și scoată țara de pe orbita regimului de la Kremlin. Politico scrie că premierul ungar nu va avea de ales decât să se îndrepte spre o sursă pe care respins-o mereu – Croația.
Vreme de trei ani de zile, Viktor Orban s-a plâns că țara sa nu poate să renunțe la petrolul rusesc fără a pune în pericol securitatea energetică și fără a provoca riscuri de creștere masivă a prețurilor.
Acum, însă, sancțiunile impuse chiar de prietenul și aliatul lui Orban, Donald Trump, pun în pericol planurile premierului ungar. Sancțiunile care urmează să vină și de la Uniunea Europeană împotriva petrolului din Rusia vor crește și mai mult presiune, iar guvernul pro-rus de la Budapesta pare că va fi forțat să caute alte surse.
„Orban a făcut tot ce putea fi făcut pentru a evita să renunțe la petrolul rusesc”, spune Peter Kreko, director la Political Capital, think-tank independent din Budapesta. „Dacă sancțiunile merg înainte, Ungaria va trebui să ia în serios ideea unei alternative”.
Pentru a face acest lucru, Ungaria va trebui să îngroape securea războiului cu Croația. Guvernul de la Budapesta a acuzat constant Croația că impune prețuri prea mari pe exporturi și că asta îl oprește din a renunța la petrolul rusesc.
Ungaria susține și că sistemul de conducte din Croația nu este fizic capabil să-i satisfacă cererea de petrol. Croația neagă ferm aceste susțineri și acuzații.
„Aceste acuzații au o istorie veche și sunt sută la sută neadevărate”, spune ministrul croat al economiei, Ante Susnjar. „Ungaria dă scuze pentru a continua să cumpere petrol rusesc”.
„Noi nu avem niciun obstacol în a furniza petrol. Putem fi gata în câteva minute”, a adăugat oficialul croat.
Dilema Ungariei vine în contextul în care Donald Trump a impus sancțiuni împotriva a doua companii petroliere importante ale Rusiei – Lukoil și Rosneft. Asta a obligat Lukoil să-și vândă operațiunile din străinătate. UE, de asemenea, accentuează presiunea.
Pentru moment, Viktor Orban încearcă să obțină o excepție de la Donald Trump și va merge la Washington săptămâna viitoare, cel mai probabil în acest scop. Dacă Trump nu e receptiv la rugămințile premierului ungar, acesta va fi nevoit să se îndrepte spre Croația.
Prețuri și profituri
De când Vladimir Putin a declanșat invazia împotriva Ucrainei acum trei ani, Ungaria a fost vârful de lance al opoziției față de renunțarea la petrolul rusesc, în timp ce majoritatea țărilor au făcut eforturi mari să scape de dependența energetică de Rusia.
Când UE a impus sancțiuni împotriva petrolului rusesc, în 2022, Ungaria și-a folosit puterea de veto până a obținut o excepție pentru petrolul care provenea din conducta Drujba. De atunci, guvernul Orban a continuat să obstrucționeze toate încercările de a lovi în sectoarele energiei și gazului ale Rusiei.
În timp ce nivelul importurilor europene de petrol a scăzut de la 26% la 3% în Europa anul trecut, Ungaria și-a crescut dependența, plecând de la un procent de 61% ante-război la 86% în 2024.
În această perioadă, Ungaria a tot susținut că are „mâinile legate la spate”.
Ca țară fără ieșire la mare, principala alternativă a Ungariei este conducta Adria – ea preia petrol importat în porturile croate pe care l-ar transporta, apoi, spre Ungaria. Orban susține că Croația a crescut prețurile de tranzit în ultimii ani și că asta ar duce la o creștere a prețurilor pentru consumatori.
Eforturile UE de a elimina importurile din Rusia „ar distruge securitatea noastră energetică, iar Croația încearcă să profite de pe urma războiului din Ucraina”, a susținut ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto.
Experții nu sunt convinși însă. „Este absurd”, spune Tamas Pletser, analist la Erste Bank. El spune că prețul final al combustibilului este stabilit nu pe baza prețului petrolului brut, ci pe baza carburanților mai scumpi, precum motorina.
Rezultatul este că atunci când prețul țițeiului crește, „asta nu are un impact asupra prețurilor produselor finite”. Dar are un impact asupra profiturilor MOL și asupra taxelor pe care le obține guvernul ungar.
În realitate, „cel mai problematic aspect financiar al eliminării dependenței de petrol rusesc are legătură cu bugetul Ungariei”, care are o problemă mare cu deficitul, spune Ilona Gizinska, expertă la Centrul pentru Studii Estic, un think-tank.
„Nu există voință politică la Budapesta pentru a opri dependența de petrolul rusesc pentru că el este cu 30 de dolari pe baril mai ieftin decât alternativele”.
Problema capacității
În ultimele săptămâni, disputa dintre Ungaria și Croația s-a mai calmat.
„Ungaria va acorda întotdeauna Croației respectul istoric pe care îl merită”, a spus Orban după întâlnirea cu prim-ministrul croat, Andrej Plenković, în octombrie. „Suntem angajați să dezamorsăm tensiunile”.
Dar cele două țări continuă să se certe pe o problemă mai tehnică: dacă conducta Adria poate furniza suficient petrol Ungariei.
În timpul unui test al conductei, luna trecută, MOL a susținut că legătura a fost capabilă să își crească fluxurile la niveluri suficiente doar pentru una până la două ore din cauza unor „probleme tehnice”. JANAF, operatorul croat al conductei, a contra-atacat, acuzând MOL că a cerut scăderea fluxurilor.
De atunci, companiile au avut mai multe runde de discuții privind prelungirea acordului de tranzit pentru conductă, care expiră la sfârșitul anului.
Dar „încă nu avem informații concrete despre starea și capacitatea sa,” a spus un purtător de cuvânt al MOL, adăugând că, deși compania este „deschisă să reafirme” relația sa cu JANAF, are în continuare nevoie de „un plan detaliat de întreținere” pentru conductă.
Stjepan Adanić, președintele consiliului de administrație al JANAF, a respins acuzațiile. „JANAF este pe deplin pregătit — din punct de vedere tehnic, organizațional și din toate celelalte perspective — să îndeplinească cerințele totale anuale ale Grupului MOL... egalând „14,5 milioane de tone” de țiței”, a spus el.
„Adevărul este că Grupul MOL are un anumit discount atunci când cumpără petrol rusesc,” a declarat el. „Este în interesul lor de afaceri ca excepțiile de la sancțiunile europene să continue cât mai mult posibil”.
Acum, Croația vrea ca Uniunea Europeană să ajute la mediere.
La următorul test tehnic, „cerem prezența Comisiei Europene” pentru a monitoriza rezultatele, a spus Susnjar.
Dan Jørgensen, oficial european în domeniul energiei, a declarat că este dispus să acționeze ca „mediator” pentru „țările care vor fi cel mai afectate” de eliminarea treptată a energiei rusești din bloc.
„Pus la zid”
În ciuda protestelor sale, Ungaria va trebui acum să acționeze rapid, deoarece pare din ce în ce mai încercuită.
Orban se va deplasa, săptămâna viitoare, în SUA în încercarea de a obține o excepție de la sancțiunile lui Trump, care vor intra în vigoare pe 21 noiembrie.
Dar „șoimii” anti-Rusia din Washington mențin presiunea. „Ungaria, dacă credeți că nu urmărim eforturile voastre de a submina sancțiunile americane asupra petrolului rusesc, vă înșelați”, a avertizat, săptămâna aceasta, senatorul Lindsey Graham, republican.
În același timp, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat, luna trecută, că executivul UE va prezenta noi tarife asupra petrolului rusesc, în încercarea de a accelera eliminarea lui înainte de 2027.
„Sancțiunile ar fi suficiente pentru a împinge Ungaria să se decupleze de țițeiul rusesc,” a spus Pletser, analistul. Iar tarifele „ar face hidrocarburile rusești necompetitive în raport cu alte surse”, a adăugat el.
Ca urmare, Ungaria va trebui să se reconcilieze cu Croația, care deocamdată rămâne deschisă cooperării. „Croația este capabilă și dispusă să sprijine Ungaria,” a spus Susnjar.
Dar politicienii ungari acum „trebuie să decidă,” a adăugat el, „ori suntem membri ai UE, ori sprijinim agresiunea Rusie”.
Ştiri video recomandate
