Antena 3 CNN Externe Putin și-a trimis „armata nevazută” ca să blocheze folosirea activelor înghețate. Ținta: politicieni și bancheri belgieni

Putin și-a trimis „armata nevazută” ca să blocheze folosirea activelor înghețate. Ținta: politicieni și bancheri belgieni

I.C.
4 minute de citit Publicat la 20:37 17 Dec 2025 Modificat la 22:05 17 Dec 2025
GettyImages-2234059302
Rusia îi vizează pe politicienii și oamenii de afaceri belgieni din cauza activelor înghețate. Foto: Getty Images

Politicieni belgieni și directori de top din sectorul financiar au fost ținta unei campanii de intimidare orchestrate de serviciile de informații rusești, menită să convingă Belgia să blocheze folosirea a 185 de miliarde de euro din activele rusești înghețate pentru sprijinirea Ucrainei, potrivit agențiilor europene de informații.

Surse din zona de securitate au declarat pentru The Guardian că au fost vizați în mod deliberat factori-cheie din conducerea Euroclear, depozitarul de titluri de valoare care gestionează cea mai mare parte a activelor rusești blocate, precum și lideri politici ai statului belgian.

Liderii UE, care se vor reuni joi la Bruxelles, dezbat dacă să aprobe acordarea unor împrumuturi urgente pentru Ucraina, garantate cu active ale băncii centrale a Rusiei. Fondurile sunt considerate esențiale pentru ca Kievul să își poată susține efortul de război până în 2026–2027.

Oficialii europeni cred că în spatele acestei campanii s-ar afla serviciul de informații militare al Rusiei, GRU, deși există discuții legate de nivelul real al amenințării.

„Cu siguranță au folosit tactici de intimidare”, a declarat un oficial european.

Belgia se află în centrul atenției deoarece 185 de miliarde de euro din cele 210 miliarde de euro reprezentând active ale băncii centrale rusești înghețate de UE după declanșarea invaziei pe scară largă a Ucrainei sunt deținute de Euroclear, instituție cu sediul la Bruxelles.

Joi și vineri, liderii europeni discută dacă să aprobe un prim împrumut de 90 de miliarde de euro, garantat cu aceste active blocate. Belgia și-a exprimat rezerve legate de legalitatea mecanismului și a transmis că va accepta doar dacă primește garanții ferme că Euroclear va fi despăgubită integral în cazul în care Rusia va câștiga eventuale procese pentru recuperarea banilor.

Rusia a avertizat public că folosirea activelor ar echivala cu un furt, iar banca centrală rusă a anunțat că cere 230 de miliarde de dolari despăgubiri de la Euroclear într-un proces deschis în instanțele ruse. Totuși, potrivit informațiilor disponibile, campania de intimidare s-a concentrat pe persoane-cheie, nu pe instituții în ansamblu.

Rusia ar fi intimidat politicieni belgieni pentru a bloca banii destinați Ucrainei

Printre cei vizați de amenințări s-ar afla Valerie Urbain, directorul general al Euroclear, precum și alți directori de rang înalt din cadrul grupului financiar.

Euroclear a refuzat să comenteze direct situația, precizând doar că „orice potențiale amenințări sunt tratate cu maximă prioritate și investigate în profunzime, adesea cu sprijinul autorităților”.

O investigație publicată la începutul lunii de site-ul EUobserver a menționat că Urbain ar fi fost amenințată în 2024 și 2025 și că ar fi cerut protecție poliției belgiene. Informația a fost negată oficial, însă, potrivit aceleiași surse, ea și alți directori ai companiei au angajat inițial o firmă de securitate belgiană, apoi una franceză, pentru a beneficia de gărzi de corp.

Un interviu-portret realizat de Le Monde în noiembrie arăta că Valerie Urbain este însoțită de peste un an de un agent de securitate, fără ca aceasta să comenteze explicit situația.

„Vom suporta consecințele pentru eternitate”

La începutul lunii decembrie, premierul Belgiei, Bart De Wever, declara într-un interviu public acordat publicației La Libre: „Cine crede că Putin va accepta calm confiscarea activelor rusești? Moscova ne-a transmis clar că, dacă are loc o confiscare, Belgia și eu personal vom resimți consecințele pentru eternitate”. Întrebat ulterior să explice aceste declarații, biroul premierului a făcut trimitere la alte luări de poziție ale lui De Wever, în care acesta vorbea despre riscurile legale și financiare la care ar putea fi expuse companiile occidentale.

Într-o conferință de presă din octombrie, De Wever afirmase: „Moscova ne-a spus că, dacă ne atingem de acești bani, vom suporta consecințele pentru totdeauna”, evocând măsuri de represalii, precum confiscarea fondurilor occidentale blocate în Rusia, preluarea companiilor occidentale și decizii similare din partea statelor apropiate de Kremlin.

Miercuri, un purtător de cuvânt al guvernului belgian a refuzat să comenteze informațiile privind amenințări la adresa miniștrilor sau a conducerii Euroclear, invocând motive de siguranță. La rândul său, un reprezentant al ministrului belgian de Externe, Maxime Prvot, vicepremier și participant la negocierile privind împrumutul pentru Ucraina, a declarat că nu are „nicio informație” despre amenințări îndreptate împotriva acestuia.

Împrumutul e vital pentru Ucraina

Regatul Unit, care deține aproximativ 27 de miliarde de euro din activele rusești înghețate, susține folosirea acestora pentru sprijinirea Ucrainei. Belgia insistă, la rândul său, ca și alte state care dețin active rusești, estimate la 290 de miliarde de euro la nivel global, să adopte măsuri similare, pentru a demonstra solidaritate și a reduce riscurile juridice.

Premierul britanic Keir Starmer i-a cerut miliardarului Roman Abramovici să elibereze, în termen de 90 de zile, cele 2,5 miliarde de lire sterline obținute din vânzarea clubului Chelsea în 2022, sub amenințarea unor acțiuni legale. Londra dorește ca întreaga sumă să ajungă la victimele războiului din Ucraina, în timp ce Abramovici a spus că vrea ca și victimele ruse să beneficieze de fonduri.

Oficiali ucraineni și experți recunosc că împrumutul UE este vital pentru menținerea efortului de război în următorii ani. Nataliia Șapoval, director al KSE Institute, un think tank economic din Kiev, a declarat că Ucraina va avea nevoie de 50 de miliarde de dolari finanțare externă în 2026, dar că doar jumătate din sumă este deja asigurată.

Economista a descris nevoia de finanțare internațională suplimentară drept „absolut critică”, subliniind că Ministerul Apărării are nevoie de fluxuri predictibile de bani pentru achiziția de armament și pentru investiții în industria de apărare.

Potrivit acesteia, Ucraina ar putea face față fără sprijin suplimentar până la finalul primului trimestru, însă „probleme majore ar apărea din trimestrul al doilea și mai ales în a doua jumătate a anului”, când Kievul ar fi nevoit să reducă bugetul apărării și să facă alegeri dificile în privința cheltuielilor sociale.

Oficialii ucraineni speră că un acord de finanțare la nivelul UE va pune Rusia sub presiune financiară pe termen mediu. Anul viitor, 38% din bugetul de stat al Rusiei va fi alocat cheltuielilor militare, iar țara este așteptată să încheie anul în curs cu un deficit bugetar de aproximativ 70 de miliarde de dolari, potrivit Nataliiei Șapoval.

Ştiri video recomandate
×

Fanatik

Antena Sport

Observator News

x close