Antena 3 CNN Externe Război în Ucraina, ziua 212. Ucrainenii continuă contraofensiva şi anunţă noi teritorii eliberate, în chiar ziua referendumului organizat de ruşi

Război în Ucraina, ziua 212. Ucrainenii continuă contraofensiva şi anunţă noi teritorii eliberate, în chiar ziua referendumului organizat de ruşi

Război în Ucraina, ziua 212. Preşedintele Volodimir Zelenski s-a adresat cu un mesaj direct ruşilor îndemnându-i să se revolte împotriva regimului Putin. "Ripostați. Fugiți sau predați-vă în captivitate ucraineană. Acestea sunt opțiuni pentru ca voi să supraviețuiți", a transmis liderul de la Kiev.

de Redacția Antena 3 CNN    |    23 Sep 2022   •   17:25

Cele mai importante evenimente din ultimele 24 de ore:

  • Portul Odesa, lovit de drone fabricate în Iran
  • Kadîrov s-a supărat pe Putin și nu mai trimite ceceni în Ucraina
  • Kremlin: Procedura de anexare după referendumuri va decurge „rapid”
  • 436 de cadavre au fost exhumate din groapa comună descoperită la Izium
  • Comisia de investigaţie a ONU a constatat "crime de război" în Ucraina
  • Patriarhul Kiril le transmite rușilor înrolați că dacă vor muri în război vor ajunge în Rai
  • Rușii fug de mobilizare. Finlanda anunţă că traficul la graniţa cu Rusia rămâne aglomerat
  • Pentagonul: Rusia nu a reușit să comande și să echipeze 100.000 de militari în Ucraina
  • Încep referendumurile organizate în provinciile ucrainene ocupate de ruși
  • Bărbații ruși încearcă să părăsească țara pentru a să fie recrutați pentru războiul din Ucraina
  • Zelenski, mesaj direct pentru ruși: "Protestați. Ripostați. Fugiți sau predați-vă în captivitate ucraineană"
  • NATO respinge "retorica nucleară iresponsabilă" a Rusiei şi planul anexării unor regiuni ucrainene

Update 21 septembrie, ora 22.10 Armata ucraineană a anunțat, vineri, că drone de atac de fabricație iraniană au fost folosite pentru a lovi portul Odesa.  

Portul Odesa este principala piață de desfacere pentru exportul de cereale ucrainene în cadrul acordului încheiat în iulie cu Rusia și negociat de Turcia și ONU.

Comandamentul Operațional de Sud al armatei ucrainene a scris pe Telegram că „Odesa a fost atacată de drone kamikaze de pe mare”.

Oficialii americani au declarat anterior că Rusia a cumpărat drone de fabricație iraniană. Armata a precizat că „două drone au distrus clădirea administrativă din zona portuară, iar serviciile de salvare sting un incendiu”.

În urma atacului, un civil a fost ucis.

Update 21 septembrie, ora 20.15 Liderul cecen Ramzan Kadîrov a decis să scutească toată Cecenia de la mobilizarea anunțată de președintele rus Vladimir Putin, relatează The Moscow Times, potrivit Digi24.

Anunțul vine după ce în regiune au avut mitinguri antirăzboi, pe de o parte, și pentru că liderul cecen s-a supărat din cauza celui mai mare schimb de prizonieri de la începutul invaziei ruse în Ucraina, care a implicat și comandanți ai detașamentului Azov, deveniți eroi după ce au apărat combinatul siderurgic din Mariupol.

Kadîrov anunțase joi seara că Cecenia a trimis deja 20.000 de soldați în Ucraina, de la începutul invaziei, în 24 februarie.

„Republica Cecenia și-a depășit planul de recrutare cu 254% chiar înainte de anunțul mobilizării parțiale”, a scris el într-o postare pe Telegram.

Update 21 septembrie, ora 18.10 Armata ucraineană anunţă vineri că a recucerit de la armata rusă o localitate în regiunea Doneţk (est), în timp ce Moscova organizează referendumuri de anexare a patru regiuni ucrainene, asupra cărora ruşii deţin controlul total sau parţial, relatează AFP.

”Armata ucraineană a recucerit Iaţkivka”, anunţă la televiziune un reprezentant al Statului Major ucranean Oleksii Gromov.

Recucerirea acestei localităţi, situate pe malul de est al râului Oskil, pare să confirme o continuare a contra-ofensivei care i-a permis Kievului să recucerească câteva mii de kilometri pătraţi în regiunea vecină, Harkov.

”Ucrainenii şi-au restaurat controlul şi asupra unor poziţii la sud de Bahmut”, un oraş-cheie în regiunea Doneţk, vizat de săptămâni de zile de atacuri ruse, precizează Oleksii Gromov.

Update 21 septembrie, ora 16.50 Procedura de încorporare a teritoriilor ucrainene Lugansk, Doneţk, Herson şi Zaporojie în componenţa Rusiei, în cazul unui sprijin popular la referendumurile respective, va fi efectuată „rapid”, a declarat vineri purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, care a avertizat că în cazul în care Ucraina va încerca să recupereze aceste teritorii după aderarea lor la Rusia, încercările sale vor fi considerate atacuri împotriva Federaţiei Ruse, potrivit EFE şi Interfax.

„Sunt convins că acest lucru va fi destul de rapid”, a afirmat Peskov în conferinţa sa de presă zilnică, referindu-se la procedurile de anexare.

El a explicat că rezultatul consultărilor populare va fi supus mai întâi unei "serii de proceduri" în parlament, iar apoi documentul final va fi promulgat de preşedintele rus. 

Update 21 septembrie, ora 15.30 436 de cadavre au fost exhumate din groapa comună descoperită la Izium, a declarat guvernatorul regiunii Harkov, Oleh Synyehubov.

Aproximativ 30 dintre cadavre prezentau semne vizibile de tortură, a declarat Synyehubov, notează The Guardian. Alte trei morminte au fost localizate în zone recucerite de forțele ucrainene, a adăugat el.

Autoritățile ucrainene au descoperit recent groapa comună din orașul Izium, eliberat nu de mult timp de sub ruși. 

Președintele Volodimir Zelenski a comparat situația de la Izium cu masacrul de la Bucea, unde forțele ruse au ucis 310 civili.

Update 21 septembrie, ora 14.50 Comisia specială a Consiliului ONU pentru Drepturile Omului a constatat "crime de război" comise în Ucraina după lansarea invaziei militare ruse, în februarie, conform unui raport prezentat vineri şi citat de cotidianul Le Monde.

"Pe baza probelor colectate de Comisie, aceasta a concluzionat că au fost comise crime de război în Ucraina" după iniţierea invaziei militare ruse, în februarie, a declarat vineri Erik Mose, preşedintele Comisiei speciale de anchetă a Consiliului ONU pentru Drepturile Omului.

Oficialul Naţiunilor Unite a enumerat, în prezentarea raportului, bombardamente ruse în zone civile, numeroase execuţii, acte de tortură, tratamenente abuzive şi agresiuni sexuale.

Anchetele s-au derulat în regiunile Kiev, Cernihiv, Harkov şi Sumi, experţii Comisiei ONU colectând probe din 27 de localităţi şi interogând 150 de victime.

"Am fost frapaţi de numărul mare de execuţii în regiunile inspectate. Comisia anchetează acum decesele produse în 16 zone. Am primit sesizări credibile referitoare la alte acte de execuţii, pe care suntem pe cale să le documentăm", a subliniat Erik Mose.

Update 21 septembrie, ora 14.00 Patriarhul Kiril, într-o predică ținută la o mănăstire, a spus celor 300.000 de ruși chemați la arme de Vladimir Putin că dacă vor muri pentru țara lor se vor duce în Rai, potrivit ilmessagero.it.

"Mergeți cu curaj să vă îndepliniți datoria militară. și nu uitați că, dacă veți muri pentru țara voastră, veți fi cu Dumnezeu în împărăția Sa, în glorie și în viața veșnică".

Este a doua oară când înaltul prelat rus intervine și binecuvântează un război sfânt, după declarații asemănătoare făcute imediat după ce Rusia a invadat Ucraina.

Update 21 septembrie, ora 13.00 Producția de grâu a Rusiei din acest an va atinge o valoare record dar, din cauza unei "furtuni perfecte" de condiții economice nefavorabile, o mare parte din cele 100 de milioane de tone recoltate va rămâne în silozuri și nu va ajuta la combaterea crizei alimentare cu care se confruntă planeta, scrie Business Insider.

"De mai multe luni, depozitarea a fost o problemă pentru unii fermieri. Nu am mai văzut ceva similar după 2017-18", a declarat directorul operaţional de la SovEcon, Andrei Sizov.

Update 21 septembrie, ora 11.50 Traficul în Finlanda de-a lungul graniţei sale sud-estice cu Rusia continuă să fie aglomerat, a transmis, astăzi, Poliţia de frontieră pentru Reuters, adăugând că numărul cetăţenilor ruşi care au intrat s-a dublat joi faţă de săptămâna precedentă.

"În această dimineaţă (n.r. vineri), traficul rămâne intens… poate creşte puţin faţă de ieri", a declarat un purtător de cuvânt al poliţiei de frontieră, astăzi.

Cozile de maşini au fost mai lungi la punctul de trecere de la Vaalimaa, maşinile fiind aliniate pe aproximativ 500 de metri, cozile fiind mai lungi decât cele de joi, a mai spus purtătorul de cuvânt.

De asemenea, cozile de maşini au fost "mai lungi decât în mod normal" la Nuijamaa, al doilea punct de trecere ca mărime al ţării.

Update 21 septembrie, ora 10.40 Cei 300.000 de rezerviști despre care Serghei Șoiug a anunțat că vor fi înrolați în cadrul mobilizării parțiale anunțate de Vladimir Putin nu vor reuși să rezolve problemele "sistemice" cu care se confruntă armata rusă în Ucraina, a declarat generalul de brigadă Patrick Ryder, la Pentagon.

"Conform evaluărilor noastre, va dura ceva timp până când Rusia va reuși să antreneze, să pregătească și să echipeze aceste forțe”, a spus Ryder care a adăugat că, deși, această mobilizare poate acoperi pierderile pe care armata rusă le-a înregistrat în rândul militarilor, nu e clar în ce măsură va rezolva în mod semnificativ problemele de comandă și control, de logistică și în special pe cele de moral pe care le au forțele ruse în Ucraina". 

"Dacă deja te confrunți cu niște provocări majore și nu ai încercat să rezolvi anumite probleme de ordin sistemic sau strategic, nimic nu arată că va îți va fi mai ușor doar dacă adaugi mai multe variabile în această ecuație."

Update 21 septembrie, ora 08.40 Patru zone din Ucraina controlate de Rusia și de forțele pro-Moscova organizează astăzi referendumuri privind aderarea la Rusia, voturi condamnate pe scară largă de Occident ca fiind nelegitime și că preced anexări ilegale, scrie Reuters.

Marți, liderii instalați de Rusia au anunțat planurile pentru aceste scrutine, o provocare care ar putea duce la o escaladare bruscă a războiului. Rezultatele sunt văzute ca o concluzie inevitabilă în favoarea anexării, iar Ucraina și aliații săi au precizat că nu vor recunoaște rezultatele.

Votul în provinciile Luhansk, Donețk, Herson și Zaporojia, care reprezintă aproximativ 15% din teritoriul ucrainean, urmează să se desfășoare de astăzi până marți.

Rusia susține că este o oportunitate pentru oamenii din regiune de a-și exprima punctul de vedere.

Ucraina susține că Rusia intenționează să încadreze rezultatele referendumului ca fiind un semn de sprijin popular, iar apoi să le folosească drept pretext pentru anexare, similar cu preluarea Crimeei în 2014, pe care comunitatea internațională nu a recunoscut-o.

Update 21 septembrie, ora 08.00 S-au format cozi la punctele de trecere a frontierei din Rusia, de când președintele Vladimir Putin a anunțat miercuri o mobilizare militară parțială.

Kremlinul spune că rapoartele privind fuga bărbaților în vârstă de luptă sunt exagerate.

La granița cu Georgia s-au format cozi kilometrice de vehicule care includ bărbați care încearcă să scape de război.

Un bărbat, care nu a dorit să i se dea numele, a declarat pentru BBC că și-a luat pașaportul și s-a îndreptat spre graniță, fără să împacheteze nimic altceva, imediat după anunțul președintelui' Putin - pentru că se încadrează în grupul care ar putea fi trimis la război.

Unii martori au estimat că coada de mașini de la punctul de control din Upper Lars avea o lungime de aproximativ 5 km, în timp ce un alt grup a declarat că a fost nevoie de șapte ore pentru a trece granița. 

Georgia este una dintre puținele țări vecine în care rușii pot intra fără a fi nevoie să solicite viză. 

Finlanda, care are o graniță comună de 1 300 km cu Rusia, are nevoie de viză pentru a călători și a raportat, de asemenea, o creștere a traficului în timpul nopții, dar a declarat că acesta se află la un nivel controlabil.

Alte destinații la care se poate ajunge pe calea aerului - cum ar fi Istanbul, Belgrad sau Dubai - au văzut prețurile biletelor explodând imediat după anunțarea convocării militarilor, unele destinații fiind complet epuizate. Presa turcă a raportat o creștere mare a vânzărilor de bilete dus-întors, în timp ce zborurile spre destinații fără viză pot costa mii de euro.

Ministrul de interne al Germaniei a semnalat joi că rușii care fug de recrutare ar fi bineveniți în țara sa.

Lituania, Letonia, Estonia, Estonia și Republica Cehă au adoptat un ton diferit, afirmând că nu vor oferi refugiu rușilor care fug.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski încearcă să-i convingă pe ruși să se revolte împotriva propriei conduceri, după decretul semnat de Vladimir Putin pentru mobilizare parțială. Zelenski îi îndeamnă pe ruși să protesteze sau să fugă, pentru a nu ajunge victime ale războiului.

„Le voi explica rușilor în limba rusă ce se întâmplă.

55 de mii de soldați ruși au murit în acest război în șase luni. Zeci de mii sunt răniți și mutilați. Vreți mai mult? Nu? Atunci protestați. Ripostați. Fugiți sau predați-vă în captivitate ucraineană. Acestea sunt opțiuni pentru ca voi să supraviețuiți.

Decizia Rusiei de a se mobiliza este o recunoaștere sinceră a faptului că armata lor de personal, care a fost pregătită timp de decenii pentru a invada o țară străină, nu a putut rezista și s-a prăbușit. Iar acum, datorită mobilizării, războiul Rusiei împotriva Ucrainei pentru majoritatea cetățenilor ruși nu este ceva la televizor sau pe internet, ci ceva care a intrat în fiecare casă rusească.

Tocmai la faptul că Ucraina este puternică reacționează conducerea rusă, care își schimbă tactica și încearcă să atragă și mai mulți cetățeni și resurse rusești în război.

Le mulțumesc tuturor celor care luptă și muncesc pentru victoria noastră”, afirmă Zelenski, într-un mesaj publicat pe canalul său de Instagram.

Vezi această postare pe Instagram

O postare distribuită de Володимир Зеленський (@zelenskiy_official)



Autorităţile din Kârgâstan şi din Uzbekistan nu vor să-l ajute pe Putin și le-au transmis locuitorilor că cine luptă în Ucraina riscă zece ani de închisoare.

Autorităţile din Kârgâstan şi din Uzbekistan şi-au avertizat cetăţenii că se vor confrunta cu consecinţe grave şi cu închisoare de până la 10 ani, dacă se alătură forţelor armate ruse şi luptă în Ucraina. Mulţi cetăţeni uzbeci şi kârgâzi lucrează în Rusia.

Vestea a fost transmisă de canalul american Radio Liberty, potrivit căruia ambasada Kârgâzstanului a publicat miercuri un comunicat în care subliniază că orice formă de participare la activităţi militare pe teritoriul unui stat străin este considerată activitate mercenară şi se pedepseşte cu închisoare de până la 10 ani.

În acelaşi timp - transmite tot Radio Liberty - procurorul general din Uzbekistan a remarcat că persoanele care se înrolează în armatele străine riscă până la 10 ani de închisoare.

În urmă cu două zile, primarul Moscovei, Serghiei Sobianin, a declarat că va deschide un centru „pentru a sprijini Ministerul rus al Apărării în recrutarea străinilor pentru serviciul militar”.

Duma a aprobat recent un proiect de lege pentru simplificarea procesului pentru obţinerea cetăţeniei ruse pentru străinii care semnează un contract pe un an în armata rusă. Pentru a deveni lege, documentul trebuie să fie aprobat de Senat şi semnat de preşedintele rus.

Război în Ucraina, 22 septembrie | NATO respinge "retorica nucleară iresponsabilă" a Rusiei şi planul anexării unor regiuni ucrainene

Război în Ucraina, 21 septembrie | Volodimir Zelenski nu crede că Vladimir Putin va recurge la atacuri nucleare 

Război în Ucraina, 20 septembrie | Şi separatiştii din Herson vor referendum pentru alipirea la Rusia

Război în Ucraina, 19 septembrie | Zelenski, decret privind înființarea a 15 noi administrații militare în regiunea Herson

Război în Ucraina, 18 septembrie | Lupte grele pe fronturile din est şi sud-est

×
Subiecte în articol: Război Ucraina
Parteneri
Avertizare ANM: Ninsori însemnate în 14 judeţe din ţară
x close