Cele mai importante evenimente din ultimele 24 de ore:
- Ucraina confirmă că a masat trupe la graniţa cu Transnistria
- Franța promite 1 milion de euro pentru sportivii ucraineni care se pregătesc pentru Paris 2024
- Secretarul american al Trezoreriei merge în vizită neanunțată la Kiev
- Reacția Chinei, după ce Moscova a anunțat că "nu sunt întrunite condiții de pace" iar războiul în Ucraina va continua
- Republica Moldova expulzează spioni "conectați la centre din străinătate"
- Moscova spune că ar fi distrus două centre operaționale ale armatei ucrainene
- Separatiștii din Transnistria, panicați după anunțul că Moscova e gata să sară în apărarea lor
- Rusia a atacat 11 regiuni din Ucraina în cursul ultimelor 24 de ore
- Kremlinul refuză să confirme sau să infirme că Beijingul discută furnizarea de arme Rusie în războiul din Ucraina
- Armata română construiește pavilioane pentru tratarea răniților de război
- Confesiunile unui voluntar ucrainean în războiul declanșat de Rusia
- Atac puternic al rușilor asupra Kievului! Mai multe drone au fost doborâte
- Atac cu drone în Belarus! Partizanii au aruncat în aer un avion rusesc
- Volodimir Zelenski îl demite pe comandantul forțelor comune din Ucraina
Update 20:40 Ucraina a admis luni că a trimis de-a lungul frontierei cu Transnistria, provincie separatistă din Republica Moldova, un număr ”adecvat” de trupe, relatează Unian.
Șefa centrului de presă al Forțelor ucrainene de Apărare din Sud, Natalia Gumeniuk, a precizat că decizia a fost luată pentru a preveni un eventual atac al trupelor ruse.
Ea a precizat că numărul soldaților este ”adecvat amenințării” și că aceștia sunt pregătiți să dea un răspuns puternic în cazul unor tentative de pătrundere.
”Din punct de vedere militar, putem lua în considerare amenințările din direcția bielorusă și transnistreană, dar cât de reale sunt ele? Sunt mai degrabă amenințări ipotetice, ceea ce înseamnă că sunt posibile într-un anumit set de circumstanțe, dar este puțin probabil să se materializeze. Pentru a deschide frontul, ei au nevoie de un sprijin suplimentar, dar nu au de unde-l obține”, a precizat Gumeniuk, potrivit Digi24.
Ea a exclus posibilitatea ca Armata Rusă să efectueze un desant în Transnistria, subliniind că acest lucru ar presupune traversarea spațiului aerian al Ucrainei sau al unei țări NATO (România).
Update 20:40 Ministrul francez al sporturilor, Amélie Oudéa-Castéra, a dezvăluit că țara sa va oferi 1 milion de euro pentru a-i ajuta pe sportivii ucraineni să se pregătească pentru Jocurile Olimpice și Paralimpice de anul viitor de la Paris.
Anunțul ei a fost făcut după împlinirea unui an de la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, ea reiterându-și "scepticismul" față de o inițiativă de a permite sportivilor ruși și belaruși să participe sub un steag neutru la Paris 2024.
Oudéa-Castéra a vizitat vineri (24 februarie) arena Stade Couvert din Liévin, unde s-a întâlnit cu sportivii ucraineni care s-au stabilit în Franța după ce au fugit din țara lor de origine în urma războiului.
"Ministerul meu va debloca un ajutor specific de 1 milion de euro pentru a permite delegației ucrainene care va merge la aceste Jocuri Olimpice și Paralimpice să fie cât mai bine pregătită", a declarat Oudéa-Castéra într-un raport al ziarului francez Le Parisien.
"Vrem ca Ucraina să fie întruchipată în cel mai frumos mod. Vom identifica cea mai bună modalitate de a face acest ajutor cât mai eficient posibil".
Oudéa-Castéra a făcut parte dintr-un grup de înalți oficiali guvernamentali din 35 de națiuni care au semnat o declarație care a exprimat "îngrijorări serioase" cu privire la fezabilitatea planurilor de readmitere a sportivilor ruși și belaruși în competițiile internaționale.
Sportivii din cele două țări au fost în mare parte interziși ca răspuns la războiul din Ucraina, dar Comitetul Internațional Olimpic (CIO) explorează o cale pentru ca aceștia să concureze în "condiții stricte" de neutralitate.
Declarația colectivă a celor 35 de națiuni a subliniat că sportivilor ruși și belaruși nu ar trebui să li se permită să concureze până când CIO nu va aborda "lipsa substanțială de claritate și detalii concrete privind un model de neutralitate funcțional".
Oudéa-Castéra a declarat că în prezent există "mai multe întrebări decât răspunsuri" pe acest subiect controversat.
"Pentru noi, în acest stadiu, nu se pune problema participării sportivilor ruși, chiar și sub un steag neutru", a spus Oudéa-Castéra.
"Aceasta ridică o serie întreagă de întrebări care sunt foarte importante pentru noi și care generează astăzi scepticism".
Oudéa-Castéra a adăugat că președintele francez Emmanuel Macron va aborda această problemă în vara anului 2023.
Macron s-a confruntat cu critici din partea Kievului anul trecut după ce a afirmat că Rusia ar avea nevoie de garanții de securitate ca parte a viitoarelor negocieri pentru a pune capăt războiului, iar acesta pare să fi adoptat o poziție mai blândă față de Vladimir Putin decât mulți dintre omologii săi occidentali, deși Franța a susținut sancțiunile Uniunii Europene împotriva Rusiei și a oferit ajutor militar Ucrainei.
De asemenea, a fost citat de președintele CIO, Thomas Bach, în conturarea poziției organizației, care a afirmat că susține ca "sportivii din toate țările, uneori inclusiv din țările aflate în război" să poată concura la evenimentele majore.
Primarul Parisului, Anne Hidalgo, este un critic puternic al planurilor CIO de includere a Rusiei și Belarusului la Jocurile Olimpice și Paralimpice de anul viitor - o poziție pe care a subliniat-o în timpul unei vizite la Kiev la începutul acestei luni.
Președintele Paris 2024, Tony Estanguet, a insistat asupra faptului că decizia finală privind participarea Rusiei și a Belarusului la Jocurile Olimpice aparține CIO..
Update 19:42 Secretarul american al Trezoreriei, Janet Yellen, a făcut o călătorie neanunțată la Kiev pentru a reafirma sprijinul "de neclintit" al Statelor Unite pentru poporul ucrainean.
"În urma vizitei președintelui american, mă aflu la Kiev pentru a reafirma angajamentul nostru de nezdruncinat față de Ucraina, pentru a discuta despre modalitățile prin care putem continua sprijinul nostru - inclusiv prin asistență economică - și pentru a aduce un omagiu curajului poporului ucrainean, la un an de la invazia neprovocată a Rusiei", a scris ea, alături de o fotografie care o surprinde în capitala ucraineană.
Potrivit Secretarului Trezoreriei, SUA nu pot permite ca Ucraina să piardă războiul din motive economice, după ce și-a demonstrat capacitatea de a învinge pe câmpul de luptă.
CNN îl citează pe un oficial al Departamentului Trezoreriei, care a precizat că în timpul vizitei la Kiev, Yellen a anunțat cel mai recent transfer în valoare de 1,25 miliarde de dolari sub formă de asistență economică și bugetară americană către Ucraina.
Following @POTUS’s visit to Ukraine, I'm in Kyiv to reaffirm our unwavering commitment to Ukraine, discuss ways we can continue our support – including through economic assistance – and pay tribute to the bravery of the Ukrainian people a year after Russia's unprovoked invasion. pic.twitter.com/avJaabavX7
— Secretary Janet Yellen (@SecYellen) February 27, 2023
Update 18:46 Administrația de la Beijing reacționat, luni, după ce Moscova a tratat evaziv inițiativa de pace a Chinei în Ucraina.
Astfel, China a insistat pentru lansarea negocierilor între Moscova și Kiev, în vederea identificării unei căi politice de oprire a războiului declanșat de Rusia în urmă cu un an.
"Ideea centrală este să facem apel la pace, să promovăm dialogul, găsirea unei soluții politice la această criză", a declarat Mao Ning, un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe de la Beijing, citat de presa internațională.
Președinția rusă anunțat, tot luni, că "examinează atent" inițiativa propusă de China pentru oprirea conflictului din Ucraina prin negocieri, dar că așa-zisa "operațiune militară specială" va continua.
"Analizăm cu multă atenție planul prietenilor noștri chinezi. Este un proces îndelungat. Deocamdată, nu observăm premisele pentru ca această situație să urmeze o evoluție pașnică. Operațiunea militară specială în Ucraina continuă", a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului.
Beijingul a propus, vineri, un "armistițiu durabil" și negocieri de pace, prin susținerea principiului respectării "suveranității, independenței și integrității teritoriale".
În același timp, China a insistat pentru tratarea cu seriozitate a "intereselor legitime de securitate ale tuturor națiunilor", cu trimitere la argumentația Rusiei privind obținerea de garanții din partea Statelor Unite și a NATO.
Update 17:21 Antena 3 CNN relatează că autoritățile din Republica Moldova au identificat pe teritoriul acestei țări doi cetățeni străini, "conectați la anumite centre subversive" din străinătate.
Conform Serviciul de Informații și Securitate (SIS) de la Chișinău, cei doi au fost declarați persoane indezirabile pe un termen de 10 ani și s-a procedat la îndepărtarea lor de pe teritoriul țării.
"Aceștia erau antrenați în activități de culegere de date și informații pentru punerea în aplicare a unui plan de destabilizare a situației interne din țară, cu provocarea schimbării, prin violență, a orânduirii constituționale a Republicii Moldova (...)
S-a stabilit că cetățenii străini, deghizați în turiști, erau coordonați din umbră de către un grup de persoane afiliat unei rețele conspirative de experți în tehnologii politice și inginerie socială de peste hotare", susțin reprezentanții SIS, conform Antena 3 CNN.
În perioada cât s-au aflat pe teritoriul Republicii Moldova, cetățenii străini "au inițiat un complex de acțiuni informativ-subversive de cercetare a diferitelor locații în preajma unor sedii guvernamentale și obiective de infrastructură critică și au participat activ la monitorizarea și documentarea proceselor social-politice din țară și a acțiunilor de protest organizate în Chișinău de către anumite forțe politice", mai arată instituția citată.
Update 16:41 Administraţia de la Moscova a anunţat, luni după-amiază, că a lansat atacuri care au distrus două centre operaţionale ale armatei ucrainene, inclusiv unul din vestul țării
Conform Ministerului rus al Apărării, bombardamentele din orăşelul Hmelnîțkîi, situat în vestul Ucrainei, "au distrus Centrul de operaţiuni speciale Vest" al armatei ucrainene.
"A fost distrus şi Centrul de informaţii electronice al forţelor ucrainene din regiunea Kiev, în localitatea Brovari", a precizat ministerul citat.
Kievul nu a confirmat aceste informații.
Autorităţile ucrainene au raportat moartea a două persoane şi rănirea altor trei în Hmelnîțkîi, fără însă a menționa distrugeri în vreun centru operaţional militar.
Nici informaţiile venite de Rusia, nici cele difuzate de Ucraina nu pot fi confirmate din surse independente.
Update 16:11 Moscova se declară "îngrijorată" de situația din regiunea separatistă Transnistria și monitorizează îndeaproape evoluțiile din zonă.
În cadrul unei conferințe telefonice cu jurnaliștii, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat, luni, că "situația din Transnistria face obiectul celei mai atente atenții și reprezintă un motiv de îngrijorare" pentru Rusia.
Peskov a afirmat că "situația îngrijorătoare" este alimentată "din exterior" și a avertizat cu privire la posibile "provocări" din partea Kievului și a țărilor europene, notează CNN.
În schimb, Tiraspolul nu vede un pericol real la graniță din partea Ucrainei, în ciuda avertismentelor lansate și întreținute de Moscova.
La câteva zile după ce Ministerul rus al Apărării și Ministerul rus de Externe au atenționat că "armata din Ucraina ar intenționa să atace regiunea transnistreană", liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a adresat un mesaj cetățenilor din stânga Nistrului.
Krasnoselski a spus că, deși "tensionată" din cauza panicii induse de veștile alarmiste, situația este sub control și i-a îndeamnă pe oameni la calm.
Chișinăul a respins, la rândul său, scenariul potrivit căruia Ucraina ar urma să atace în Transnistria.
Update 15:45 Trupele ruse au atacat 11 regiuni din Ucraina în cursul ultimelor 24 de ore, potrivit datelor administraţiilor militare regionale, citate de presa internațională.
Două persoane au fost ucise în atacurile din cursul nopţii în oraşul Hmelniţki, situat la circa 340 km de Kiev.
Regiunea capitalei ucrainene a fost ţinta unui atac masiv cu drone, noaptea trecută, dar nu au fost raportate victime, răniţi sau distrugeri.
Potrivit Forţelor aeriene ucrainene, 11 din cele 14 drone "Shahed" de fabricație iraniană lansate de forţele ruse este posibil să fi fost doborâte.
Aproximativ 20 de localităţi din regiunea Herson, inclusiv orașul cu același nume, au fost supuse unor tiruri intense de artilerie în ultimele 24 de ore.
O persoană a murit, iar altele două au fost rănite în urma acestor bombardamente.
"Nu există nicio schimbare semnificativă a situaţiei de-a lungul liniei frontului. Vuhledar, Mariinka, Avdiivka şi Bahmut se află sub un foc ostil constant", subliniază oficialii ucraineni.
Update 14:15 CNN a relatat pe parcursul ultimelor zile că guvernul de la Beijing ia în considerare furnizarea de drone și muniție pentru a fi folosite de trupele Moscovei în Ucraina.
În mod bizar, purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov (foto), a refuzat să infirme sau să confirme aceste informații.
El s-a prevalat de faptul că guvernul chinez și-a exprimat deja poziția pe această temă.
"Nu văd necesitatea de a comenta. Aceste informații au fost infirmate de partea chineză", a spus, luni, Peskov, în timpul dialogului obișnuit cu ziariștii.
Solicitat în continuare să spună dacă Rusia a cerut Chinei echipamente și ajutor militar, Peskov a repetat că "toate aceste informații au fost infirmate, în ansamblul lor, de partea chineză" și că nu are nimic de adăugat.
CNN a relatat, vineri, că SUA dispun de informații potrivit cărora negocierile dintre Rusia și China sunt în curs de desfășurare asupra prețurilor și tipurilor de echipamente militare care urmează să fie furnizate Moscovei.
CNN a precizat că Beijingul nu a luat încă o decizie finală.
Statele Unite sunt "încrezătoare" că Beijingul ia în considerare trimiterea de echipamente letale în Rusia, a spus, la rândul său, directorul Agenției Centrale de Informații (CIA), William Burns.
Update 13:30 Armata Română va construi patru centre militare pentru tratarea răniților de pe front.
Potrivit Antena 3 CNN, este vorba despre pavilioane ce vor fi ridicate în cadrul unor spitale militare iar finanțarea este asigurată parțial din fonduri europene.
"Aceste pavilioane sunt destinate exclusiv răniților de război și vor funcționa în cadrul spitalelor militare din Sibiu, Pitești, Craiova și Brașov.
Ele presupun investiții foarte mari care vor fi făcute în perioada următoare pentru a asigura un act medical de cea mai înaltă calitate. Costurile s-ar situa la un total de 400 de milioane de lei, iar finanțarea va fi parțial asigurată din fonduri europene, prin Mecanismul de Redresare și Reziliență.
Potrivit unor documente guvernamentale, aceste pavilioane medicale vor fi separate de restul secțiilor și vor asigura servicii de medicină de urgență, diagnostic ambulatoriu și tratament chirurgical.
Așadar, aceste facilități vor fi extrem de bine pregătite, astfel încât să poată oferi asistență medicală inclusiv în cazul unui eventual conflict armat.
Ar mai fi de spus că România nu a suplimentat centrele de politraumă nici măcar pe vremea conflictului din Afganistan, când aveam militari trimiși în teatrele de operațiuni", a transmis corespondentul Antena 3 CNN Andrei Naiță.
Update 12:30 Armata ucraineană a pierdut zeci de mii de soldați în efortul de a împiedica forțele ruse să-și pună în aplicare planul de invazie completă.
Nu toți cei care luptă pentru Ucraina sunt soldați profesioniști. Mulți dintre ei sunt oameni obișnuiți, cărora războiul le-a dat peste cap viețile civile și i-a obligat să se transforme în apărători ai țării și ai propriilor familii.
Corespondentul Antena 3 CNN, Cristi Popovici, a discutat cu un astfel de voluntar ucrainean, care luptă pe frontul de est.
"Înainte de război, lucram într-un birou obișnuit. În prima zi de conflict, am înțeles că familia mea trebuie dusă peste graniță iar noi, bărbații, trebuie să ne întoarcem unde locuim și să ne apărăm țara. Familia mea este acum în Franța.
Mi-am dus la un punct de recrutare și m-am alăturat forțelor militare. Ne-am antrenat timp de trei luni și, când instrucția s-a terminat, am fost trimiși pe frontul de est, la începutul verii. Brigada noastră a fost mai mult pe poziții defensive.
Dar când am ajuns în apropiere de Sloviansk, am primit ordin să traversăm râul Siverski Doneț. Aceasta era limita dintre noi și inamic. Am trecut râul cu bărci pneumatice. Pe de o parte a fost distractiv, pe de altă parte a fost periculos.
Mai întâi, am eliberat localități precum Starîi Karavan, unde a fost mai ușor, dar la Lîman a fost mai complicat, pentru că acolo (rușii) s-au apărat mult mai bine", a spus voluntarul ucrainean.
Update 11:00. Nouă drone au fost doborâte de apărarea antiaeriană din capitala Ucrainei. Alte trei drone au atacat mai multe ținte din Ucraina. Potrivit autorităților, nu s-au înregistrat victime, iar dronele nu și-au atins țintele.
”Acum un an, la 24 februarie, a început războiul și din acea zi orașul Harkov se află sub bombardamente”, spune primarul orașului.
Iar urmele bombardamentelor se văd peste tot. Sute de blocuri au fost distruse în ultimul an. 80 de mii de oameni au rămas fără locuințe și alți 500.000 au părăsit orașul.
În toamnă, Harkov a fost eliberat de sub ocupația rușilor, care au fost împinși la 25 de kilometri depărtare. De acolo însă, lansează periodic rachete către oraș.
”De dimineață a fost atacat Harkovul de patru rachete S 300 de pe teritoriul Federației Ruse. Au nimerit în niște clădiri industriale. Doi oameni au fost răniți, un bărbat și o femeie care munceau la acea întreprindere”, spune primarul.
În fiecare zi, în oraș se aud alarmele aeriene, iar riscul unor noi atacuri este uriaș. Chiar și așa, un milion o sută de mii de oameni continua să locuiască aici.
Autoritățile locale au început reconstrucția clădirilor distruse. Procesul este însă unul cu costuri imense. Dar ucrainenii așteaptă finalul războiului, încrezători în victoria lor. Se bazează mult și pe ajutorul internațional primit, inclusiv din țara noastră.
”Nu există nici o țară europeană care să fi stat departe de necazul Ucrainei. Am primit ajutoare, inclusiv din România, de aceea curând se va deschide aici și Consulatul României și vom vedea ce va urma”, mai spune primarul orașului.
În fiecare zi, pe zona de est a țării, ucrainenii resping circa 70 de atacuri cu rachete. Iar în perioada următoare, este așteptată o ofensivă puternică a rușilor, mai ales ca la un an de război, celebra armată roșie nu i-a prezentat lui Putin nicio victorie importantă pe front.
Update 09:30. Opoziția din Belarus anunță că avion rusesc aflat într-o bază militară de lângă Minsk a fost distrus, în urma celei mai de succes operațiuni de sabotaj de la începutul conflictului din Ucraina. Consilierul liderei opoziției, Svetlana Tihanovskaia, a spus pe Twitter că doi partizani au realizat operațiunea folosind drone. Acesta nu a menționat însă despre ce avion este vorba, precizând doar costul aeronavei - 330 de milioane de euro. Potrivit presei apropiate de opoziție, este vorba despre un avion de supraveghere şi comandă A-50.
Update 08:00. Comandantul operațiunii forțelor comune ale Ucrainei a fost demis din funcție, a anunțat duminică președintele Volodimir Zelenski, într-un decret citat de CNN.
Generalul-maior Eduard Mykhailovici Moskalov fusese numit în această funcție în martie anul trecut, când generalul-locotenent Oleksandr Pavliuk a fost numit șef al administrației militare din regiunea Kiev.
Zelenski nu a oferit o explicație pentru demiterea lui Moskalov, dar aceasta este cea mai recentă dintr-un lung șir de schimbări recente de conducere făcute de administrația sa.
Autoritățile ucrainene au luat o serie de măsuri anticorupție în întreaga țară, urmate de un număr de concedieri ale unor demnitari de rang înalt.
Nu este încă clar dacă demiterea lui Moskalov a avut legătură cu recentele măsuri împotriva corupției.
Volodimir Zelenski se angajează să readucă steagul ucrainean în Crimeea: "Este pământul nostru. Poporul nostru"
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi-a reiterat intenţia de a recupera peninsula Crimeea, anexată de Rusia în 2014, scrie duminică dpa.
"Este pământul nostru. Poporul nostru. Istoria noastră", a spus Zelenski, potrivit unei declaraţii difuzate duminică, potrivit Agerpres.
Prin recuperarea Crimeei, în Ucraina se va instala pacea, a adăugat el. "Vom readuce steagul ucrainean în toate colţurile Ucrainei", s-a angajat şeful statului.
Ziua de 26 februarie a fost declarată de Zelenski în 2020 zi de rezistenţă împotriva ocupaţiei ruse din Crimeea.
Între timp, Ucraina a raportat bombardamente intense pe toată linia frontului. Autoritățile din regiunea Donețk au declarat că trei persoane au fost ucise și patru rănite de sâmbătă până duminică.
O mare parte din atacuri au fost îndreptate spre așezări din regiunile Luhansk și Donețk, multe dintre acestea fiind părăsite de locuitorii lor. Rusia controlează o mare parte din cele două teritorii și speră să le captureze în totalitate, notează CNN.
Tirurile de artilerie asupra orașului Kupyansk din regiunea vecină Harkov s-au intensificat în ultimele săptămâni, în condițiile în care forțele rusești se află la doar aproximativ zece kilometri distanță.
Oficialii ucraineni au declarat că au avut loc atacuri de artilerie împotriva mai multor orașe și sate de-a lungul liniilor de front intens disputate la est de Kupyansk.
Autoritățile din regiunea Donețk au declarat că trei persoane au fost ucise și patru rănite în ultimele 24 de ore. Acestea au spus că mai multe așezări din apropierea orașului Bakhmut, punct de focar, au fost ținta unor atacurilor.
Serhiy Hayday, șeful administrației militare din regiunea Luhansk, a declarat că în zona în care se întâlnesc regiunile Donețk și Luhansk (în apropiere de orașul Kreminna) "toate atacurile au fost respinse. Sectorul Kreminna este un peisaj forestier, motiv pentru care rușii încearcă să manevreze acolo, mergând cu grupuri mici de 10-15 persoane. Rușii învață de la noi, așa că variază de la o zi la alta".
Hayday a adăugat că "pierderile inamicului au ajuns la 70 de morți și nenumărați răniți. Spitalele lor sunt supraaglomerate. Rușilor nu le pasă deloc de pierderile lor".
CNN nu poate confirma în mod independent pierderile suferite de ambele părți în lupte.
Război în Ucraina, 26 februarie | Joe Biden îl refuză pe Zelenski și nu va trimite avioane F16 în Ucraina: "Nu are nevoie acum"
Război în Ucraina, 25 februarie | Guvernul chinez ia în considerare furnizarea de drone Rusiei
Război în Ucraina, 24 februarie | Moscova pregătește terenul pentru o intervenție în Republica Moldova
Război în Ucraina, 23 februarie | ”Nicio țară nu are dreptul să își invadeze vecinul” | Declarația adoptată de membrii CE
Război în Ucraina, 22 februarie | Putin: "Rusia luptă în Ucraina pentru teritoriile sale istorice!"
