Război în Ucraina, ziua 364. Putin: "Rusia luptă în Ucraina pentru teritoriile sale istorice!"

Cele mai importante evenimente din ultimele 24 de ore:

• Rusia plănuiește să preia controlul asupra Belarus până în 2030, sub pretextul unei fuziuni
• Generaul Ben Hodges, despre planurile Rusiei: ”Moldova ar fi o pradă mult mai ușoară”
• Preşedintele Chinei va vizita Rusia | Planul pus la cale de Vladimir Putin și Xi Jinping
• Test eşuat al Rusiei cu racheta Satan II, în timpul vizitei lui Joe Biden la Kiev
• Preşedintele Poloniei dă vina pe Germania pentru că Tancurile Leopard nu au ajuns încă în Ucraina
• Sondaj: 95% dintre ucraineni cred în victoria în fața Rusiei
• Putin: "Rusia luptă în Ucraina pentru teritoriile sale istorice!"
• Diplomat: Zelenski ar vrea să meargă la summitul NATO şi aşteaptă angajamente privind integrarea
• Spania intenționează să trimită șase tancuri 2A4 Leopard în Ucraina
• Ministerul Apărării rus îi transmite şefului Wagner că nu există penurie de muniţie în estul Ucrainei
• Bombardamente intense la Bakhmut și în alte 18 localități din estul Ucrainei
• Ucraina anunță că va studia planul de pace pregătit de China
• Biden se va întâlni cu aliații din estul NATO în urma avertismentului nuclear al lui Putin
• Alerta aeriană a sunat pe întreg teritoriul Ucrainei, inclusiv în Kiev
• Moldova cere UE să-i sancţioneze pe oligarhii care ajută Rusia
• Ambasadoarea SUA, convocată la Moscova pentru denunţarea implicării militare în Ucraina
• Serviciile secrete ucrainene: "Vladimir Putin va lansa un atac devastator"
• Negocieri China-Rusia | "Relaţia dintre Beijing şi Moscova este solidă ca o stâncă"
• 6 civili au fost uciși, iar alți 12 au fost răniți la Herson, în timpul discursului lui Vladimir Putin
• Putin a anulat un decret care garanta suveranitatea Republicii Moldova în problema transnistreană

Update 23:40 Rusia plănuiește "absorbția” Belarusului până în 2030, potrivit unui document prezidenţial rus care a fost obţinut de jurnaliştii internaţionali.

Rusia intenționează să absoarbă Belarusul vecin până în 2030, potrivit unui document despre care se presupune că s-a scurs de la administrația prezidențială a Rusiei.

Documentul a fost obținut și raportat de un consorțiu internațional de jurnaliști de la organizații de știri, inclusiv Yahoo News și Süddeutsche Zeitung din Germania.

Documentul, care se pare că datează din vara anului 2021, stabilește un plan de infiltrare în Belarus din punct de vedere politic, economic și militar.

Planurile sunt stabilite pe diferite etape: pe termen scurt sau până în 2022, pe termen mediu sau până în 2025 și pe termen lung, adică 2030.

Planul pe termen lung se traduce prin formarea unui "stat de uniune” comun sub conducerea Rusiei.

Ambele țări fac deja parte oficial dintr-un așa-numit "stat unional”, conform unui acord din 1999.

Acordul stabilește o bază legală pentru integrarea dintre cele două țări.

Cu toate acestea, instituțiile de presă care au obținut documentul în cauză sugerează că planurile Rusiei vizează mai mult anexarea Belarusului până în 2030.

Ce spune documentul?

Intitulat "Obiectivele strategice ale Federației Ruse în Belarus”, documentul de 17 pagini vorbește despre împingerea influenței occidentale în regiune și fortificarea împotriva NATO.

Dacă un astfel de plan se va concretiza vreodată, Rusia ar deveni vecini cu Lituania și Polonia în est, doi membri ai NATO și ai Uniunii Europene. Deja cele două țări împart o graniță cu Rusia și exclava Kaliningrad.

Odinioară parte a fostei Uniuni Sovietice, Belarus și-a menținut legăturile puternice cu Rusia după prăbușirea Uniunii, grație politicilor lui Alexandru Lukașenko, care a prezidat țara din 1994.

Cât de autentic este documentul?

Atât Yahoo News, cât și Süddeutsche Zeitung au spus că au discutat cu analiști și experți care au confirmat autenticitatea documentului, potrivit Deutsche Welle.

Un oficial occidental nenumit a fost citat de Yahoo News spunând că documentul a fost pregătit de Direcția Prezidențială pentru Cooperare Transfrontalieră.

Subdiviziunea Administrației Prezidențiale a lui Putin a fost înființată în octombrie 2018. Sursa a declarat pentru Yahoo News că subdiviziunea a fost însărcinată cu propunerea de noi strategii pentru atingerea obiectivelor strategice ale Rusiei în Estonia, Letonia, Lituania, Belarus, Ucraina și Moldova.

Un ofițer de informații occidental fără nume a declarat pentru Yahoo News că serviciile de informații ruse și forțele armate au contribuit cu toții la plan.

Update 23:30 Generalul Ben Hodges, a vorbit, în exclusivitate la Antena 3 CNN, despre planurile Rusiei în ceea ce privește Ucraina și Moldova.

Ben Hodges consideră că diferența dintre Ucraina și Moldova este că Moldova este extrem de slabă din punct de vedere militar în comparație cu Ucraina.

Așadar, Moldova ar fi o pradă mult mai ușoară, așa cum spunea și presa americană. 

Însă, datorită forțelor Națiunilor Unite (NATO) un presupus atac nu ar avea și succes.

"Fii sigur că dacă România ar fi atacată, Statele Unite și toți ceilalți aliați ai NATO ar fi alături de România. De asemenea, rușii au vrut ca noi să ne petrecem vremea ingrijorându-ne cu privire la un atac asupra Moldovei sau o extindere a operațiunilor lor ilegale în Transnistria, care să ne distragă de ceea ce facem. 

Ar fi nevoie de 2-3 minuni că Rusia să facă ceva în Moldova. Rușii nu au capacitatea să desfășoare o operațiune cu amfibii, chiar dacă au nave, nu au această capacitate, nu au exerciții, nu au făcut acest lucru în ultimii ani, deci aș spune că nu există nicio șansă să aibă loc în Moldova", a transmis Hodges.

De asemenea, fostul general susține că nici măcar în cazul unei operații airborn, Rusia nu ar avea șase de reușită, subliinind faptul că ''de șase luni au încercat să cucerească Bahmutul (rușii, n.r.), și nu au reușit".

"O altă manieră, desigur, ar fi o operație airborn, și cred că avioanele care ar aduce soldații ar fi doborâte de apărarea antiaeriană ucrainiană. Deci, mi se pare cât se poate de nefezabil pentru că eu nu am constatat că Rusia ar avea capacitatea să facă o asemenea operație comună. De șase luni au încercat să cucerească Bahmutul, și nu au reușit. Deci, mi se pare că o operațiue lansate asupra Moldovei, ar fi o ispravă greu de închipuit", a spus generalul.

Totodată, fostul general a spus că războiul actual a început cu mult timp înainte de 2022.

"De fapt, războiul a început în anul 2014. Suntem acum în al nouă an și avem și acest an de operațiune militară specială. Poate fi descrit doar că o catastrofă pentru Federația Rusă. Nu au reușit să-și atingă niciun obiectiv. Suferă din cauza faptului că mii de persoane, mii de soldați sunt răniți și NATO și peste 20 de alte țări sunt unite și sprijnă Ucraina”, a mai declarat Ben Hodgel la Antena 3 CNN.

În ceea ce privește aliații Rusiei, oficialul american dă asigurări că în afară de Coreea de Nord și Iran, Kremlinul nu se poate baza pe nimeni.

"Rusia, însă, se bazează doar pe Iran și Corea de Nord că singurele țări care o ajută. De aceea sunt optimist. Cred că nu doar că Ucraina va câștigă, dar că Occidentul trebuie să rămână unificat astfel încât Ucraina să poată face asta", a mai spus Hodges.

Update 23:00 Președintele rus Vladimir Putin s-a întâlnit cu diplomatul chinez de rang înalt Wang Yi, cu două zile înainte de împlinirea unui an de la invazia din Ucraina. Generalii Cristian Barbu şi Mircea Mîndrescu au analizat culisele acestei întâlniri. Iată concluziile.

În cadrul întâlnirii cu diplomatul chinez de rang înalt Wang Yi, liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, a confirmat că așteaptă în perioada următoare o vizită la Moscova a omologului său chinez Xi Jinping.

China a anunțat că a elaborat o propune de plan de pace în Ucraina, iar ministrul ucrainean de Externe Dmitro Kuleba a reacționat spunând că așteaptă să vadă detaliile acestui plan și dacă propunerea respectă principiul integrității teritoriale a Ucrainei.

Întrebați despre aceste evenimente generalii Cristian Barbu şi Mircea Mândrescu au spus: 

Până la acest summit, între China și Rusia va trebui să trecem peste un obstacol care poate să fie chiar o capcană, și anume propunerea de pace pe care China trebuie s-o înainteze, așa cum de altfel s-a angajat în următoarele zile.

A avut o loc o discuție și cu Ucraina, are acum o discuție și cu Rusia cam pe această temă și am putea să vedem o primă propunere care dacă va fi analizată cu atenție, ne poate scoate din ideea de capcană.

Dar în același timp probabil că noi cu toții va trebui să vedem dacă nu cumva teama în această propunere pentru a fi cumva acceptată de către Ucraina și de către partenerii Ucrainei. Nu cumva acesta să fie momentul declicul care să genereze ajutor din partea Chinei pentru Rusia", a spus generalul Cristian Barbu, în emisiunea Sinteza Zilei de la Antena 3 CNN. 

China îşi urmărește și interesul, nu ține neapărat cu Rusia, ține contextual cu Rusia, dar ceea ce urmează, ceea ce urmărește, sunt interesele strategice pe care le are. Şi în acest moment este avantaju. Poziția chineză este plină de nuanțe. La un moment, dacă ne uităm în istorie, vom vedea că între cele două țări nu au fost numai lapte și miere.

Există un tratat de la Aigun, semnat pe la 1858, prin care Rusia de atunci lua Manciuria, la care China se gândește. Deci, pentru o perioadă vor merge împreună, pentru că China are nevoie de sprijinul Rusiei.

Dar cu cât înaintăm în timp, China fiind partenerul principal, Rusia fiind din ce în ce mai mica importanță, dar necesară în acest moment, pentru că ceea ce pregătește China este într-adevăr o competiție, sperăm că nu conflict cu America", a mai spus generalul Mircea Mîndrescu în emisiunea Sinteza Zilei de la Antena 3 CNN. 

Update 22:00 Președintele rus Vladimir Putin s-a întâlnit cu diplomatul chinez de rang înalt Wang Yi, cu două zile înainte de împlinirea unui an de la invazia din Ucraina.

Cu această ocazie, Vladimir Putin a confirmat că așteaptă în perioada următoare o vizită la Moscova a omologului său chinez Xi Jinping.

China a anunțat că a elaborat o propune de plan de pace în Ucraina, iar ministrul ucrainean de Externe Dmitro Kuleba a reacționat spunând că așteaptă să vadă detaliile acestui plan și dacă propunerea respectă principiul integrității teritoriale a Ucrainei.

Înaintea discuției cu Putin, Wang Yi a discutat cu omologul rus Serghei Lavrov.

De asemenea, diplomatul de la Beijing s-a întâlnit şi cu Nikolai Patrușev, șeful Consiliului de Securitate al Rusiei.

Beijingul a transmis anterior că relația pe care o are cu Rusia este "solidă ca o stâncă" și că va rezista oricărui test.

În acest context, Statele Unite s-au declarat îngrijorate că guvernul chinez ar putea lua în considerare furnizarea de arme către Rusia, la un an de la invazia din Ucraina.

Update 21:00 Rusia a efectuat un test al unei rachete balistice intercontinentale, care pare să fie eșuat, în jurul orei în care președintele Joe Biden se afla în Ucraina, spun oficialii americani, potrivit CNN.

Rusia a notificat Statele Unite în avans cu privire la lansare, a declarat unul dintre oficiali. Un alt oficial a afirmat că testul nu a reprezentat un risc pentru Statele Unite și că SUA nu a considerat testul ca fiind o anomalie sau escaladare.

Testul rachetei grele Sarmat, supranumită Satan doi în Occident și capabilă să transporte mai multe focoase nucleare, pare să fie eșuat, au declarat oficialii.

Aceasta a mai fost testată cu succes și dacă ar fi funcționat, oficialii americani cred că președintele rus Vladimir Putin ar fi subliniat testul în discursul său de marți privind starea națiunii.

În schimb, Putin nu a făcut nicio mențiune despre lansare. În discursul care a durat 1h și 45min.

Hakerii le-au dat rușilor alarme false de raid aerian

Mai multe alerte false privind presupuse atacuri aeriene au întrerupt dimineață emisia mai multor posturi de radio rusești, autoritățile anunțând ulterior că aceasta a fost opera unor hackeri.

Mesajul le cerea, de asemenea, ascultătorilor să se ascundă imediat în adăposturi antiaeriene. Cu toate acestea, un centru comercial regiunea Belgorod, aflată la granița cu Ucraina, a fost lovit astăzi, susține guvernatorul regiunii rusești  potrivit The Guardian. 

O persoană ar fi fost grav rănită. De asemenea, un depozit de muniție al trupelor rusești a fost lovit tot astăzi în zona portului Mariupol, oraș ocupat de ruși, susțin reprezentanții consiliului local.

În schimb, în Ucraina, doi civili au fost răniți în această dimineață, după ce forțele rusești au atacat Harkovul. Cel puțin patru explozii s-au auzit în oraș, iar oamenii s-au adăpostit la metrou.

Fostul președinte rus Dimitri Medvedev a respins apelurile președintelui american Joe Biden ca Moscova să-și retragă trupele din Ucraina și a atras atenția că fără o victorie în Ucraina, Rusia va înceta să existe, se va dezintegra.

"Dacă SUA nu vor mai livra arme regimului de la Kiev, atunci războiul se va termina. Dacă Rusia va încheia operațiunea militară specială fără o victorie, atunci Rusia va înceta să existe, se va dezintegra", a scris pe canalul de știri Telegram șeful adjunct al Consiliului Național de Securitate al Rusiei.

Piloţii ucraineni, antrenamente complexe cu aeronavele americane F16

Piloții ucraineni ar avea nevoie de cel puțin șase luni de zile pentru a se familiariza cu manevrare a unui aparat american F16, acesta fiind însă doar un mic aspect al unui proces extrem de complex prin care ei trebuie să învețe nu doar să opereze, ci și să lupte cu acest tip de aeronavă de vânătoare, afirmă experții.

Pe fondul presiunilor din ce în ce mai mari de a furniza guvernului de la Kiev avioane de luptă, Statele Unite și Ucraina sunt încă angajate în discuții privind livrarea de aparate de vânătoare, un moment care ar putea să schimbe radical fața războiului din Europa de Est.

Marea Britanie și Franța se numără și ele printre țările care au anunțat că sunt dispuse atât să livreze aparate performante, cât și să antreneze piloți ucraineni.

Update 20:30 Echipa Antena 3 CNN, Cristi Popovici şi Costi Pahonţu, a mers în Harkov, unul din orașele bombardate astăzi de ruşi. Iată care este situaţia pe linia de front.

Atacurile aeriene au vizat aproape 19 localități din apropierea frontierei de nord-est a Ucrainei. Principala țintă a rușilor a fost orașul Bakhmut. Acesta are o valoare strategică pentru ruși deoarece le-ar putea deschide drumul către zone mai importante din nord-estul Ucrainei.

Terenul și clădirile complexului sportiv, o grădiniță și o clădire cu cinci etaje au fost avariate în Kupyansk, a anunțat, pe Telegram, guvernatorul regiunii Harkov, Oleh Synyehubov. Cel puțin un om a fost rănit în timpul atacului.

Incendii au izbucnit în mai multe case din Vovchansk și din satul Vilcha. De asemenea, în satul Dvorichna, o rachetă a lovit o clădire rezidențială.

La 35 km de granița cu Rusia, Harkov este astăzi un oraș înghețat și la propriu și la figurat. Sunt  -10 grade Celsius, este întuneric peste tot și foarte multe clădiri distruse de bombardamentele rusești în acest an de război.

Forţele ruseşti au atacat Harkovul. Oamenii s-au adăpostit la metrou

Chiar în această dimineață au fost cel puțin patru explozii auzite aici, în oraș. Sunt zile complicate pentru ucrainienii care locuiesc aici. În blocurile acestea fără căldură, fără electricitate stau câţiva oameni care refuză să plece, chiar dacă pericolul este unul uriaș. Au doar niște generatoare cât să le permită să aprindă un bec. 

Vorbim de oameni care rezistă, sunt oameni care acceptă această situație, care vor pace. 

Vizita lui Joe Biden la Kiev le-a dat speranță celor rămaşi în Harkov

I-am întrebat efectiv de ce nu pleacă, de ce-și riscă viețile stând într-un loc atât de periculos. Și au spus că fie nu au unde să se ducă, deși sunt foarte multe oportunități pentru refugiați, fie spun că așteaptă ca armata ucraineană să termine războiul, să câștige războiul în acest an.

Ucrainenii sunt extrem de încrezători, mai ales după ce au văzut vizita președintelui american Joe Biden de la Kiev de acum două zile.

Oamenii sunt convinși că Ucraina va fi sprijinită în continuare, vor primi ajutor financiar în primul rând, dar așteaptă cel mai mult ajutorul militar.

Marea Britanie și Franța se numără și ele printre țările care au anunțat că sunt dispuse atât să livreze aparate performante, cât și să antreneze piloți ucraineni.

Update 20:00 Preşedintele Poloniei dă vina pe Germania pentru că Tancurile Leopard nu au ajuns încă în Ucraina.

Preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, a spus într-un interviu că nemţii nu au pus la dispoziție piese de schimb pentru tancurile pe care le produc şi deși soldații ucraineni se pregătesc deja în Polonia pentru folosirea lor, nu au cum să le primească până când întreg lanțul tehnic de aprovizionare nu este pus la punct.

"Încă mai avem MiG-29, piloții ucraineni sunt pregătiți să le opereze astăzi. Întrebarea este când vor fi pregătiți piloții ucraineni să piloteze avioane moderne la standardele NATO, cum ar fi F-16, sau Mirage, avioane franceze, sau Eurofighter, sau orice alt tip de aparate moderne.

Acesta este un semn de întrebare. Când vor fi pregătiți piloții ucraineni să facă acest lucru. Pentru că pregătirea unui pilot este mult mai complicată și mult mai lungă decât pregătirea pentru un avion-cisternă. Așadar, așa stau lucrurile.

Așadar, iată un semn de întrebare: când va fi Ucraina pregătită cu forțe proprii pentru a folosi astfel de avioane?", a spus Andrzej Duda într-un interviu pentru CNN.

Întrebat de Christiane Amanpour, realizator CNN, când vor ajunge tancurile Leopard din Polonia în Ucraina, Duda a răspuns:

"Suntem pregătiți să ne trimitem tancurile. Tancurile noastre sunt gata să fie trimise. Chiar acum, instruim în Polonia soldații ucraineni pentru ca aceștia să fie capabili să opereze aceste tancuri.

Sunt ușor surprins de răspunsul pe care vi l-a dat cancelarul Scholz. Sper că și ei sunt pregătiți cu Leopardurile lor. Pentru că, sincer, avem probleme serioase cu obținerea de piese de schimb pentru tancuri, piese de schimb din Germania.

Nu numai noi, aceste probleme sunt destul de frecvente. Și alte țări au probleme cu Leopard, pentru că germanii au o problemă serioasă cu furnizarea de piese de schimb. Noi nu înțelegem această situație, dar așa stau lucrurile", a mai spus preşedintele Poloniei. 

Update 18:30 La un an de când de la invazia Rusiei, de 95% dintre ucraineni cred în victoria ţării lor în acest război pornit de Moscova, arată un sondaj prezentat de institutul ucrainean Rating Group, citat de presa internațională.

Cercetarea mai arată că 97% dintre ucraineni au încredere în armata lor, faţă de 65% în 2019.

De asemenea, 90% dintre participanți și-au declarat încrederea în preşedintele Volodimir Zelenski, care în ianuarie 2022 coborâse la o cotă de încredere de 36%.

În timp ce 17% din populaţie afirmă că a pierdut o persoană apropiată ucisă în război, mai mult de jumătate consideră imposibilă restabilirea relaţiilor amicale cu ruşii şi cu belaruşii.

Două treimi dintre ucraineni au remarcat o deteriorare a situaţiei lor economice şi 36% au spus că şi-au pierdut locul de muncă

Institutul de sondare precizează că a realizat cercetarea în luna februarie, pe un eşantion reprezentativ de peste 1.600 de cetăţeni ucraineni din diverse regiuni ale țării, cu excepţia teritoriilor ocupate de Rusia.

Studiul mai indică aspiraţiile pro-occidentale ale ucrainenilor, cu 87% dintre ei dorind aderarea la UE şi 86% aderarea la NATO, faţă de 62% înainte să înceapă războiul.

Update 16:30 Rusia luptă în prezent în Ucraina pentru "pământurile sale istorice", a declarat, miercuri, preşedintele rus Vladimir Putin, în cursul unui concert patriotic convocat pe stadionul Lujniki din Moscova.

"Liderii din ierarhia militară mi-a spus astăzi că au loc lupte pe pământurile noastre istorice, pentru poporul nostru", a continuat Putin în faţa zeci de mii de ruşi, despre care BBC a scris că au fost plătiți cu echivalentul a șase euro de persoană pentru a participa la eveniment.

În intervenția sa, care a durat doar câteva minute, liderul rus le-a adus un omagiu militarilor ruşi desfăşuraţi în Ucraina.

"Suntem mândri de ei", a afirmat el, adăugând că toţi cei care susţin armata rusă sunt, la rândul lor, apărătorii patriei, într-un anumit fel.

Concertul intitulat "Glorie apărătorilor patriei" a fost organizat de autorităţi în susţinerea ofensivei din Ucraina, cu o zi înainte de sărbătorirea zilei cu acelaşi nume şi cu două zile înainte de împlinirea unui an de la lansarea invaziei.

Pe un ger de - 15 grade Celsius, publicul a agitat drapele ruse, într-o atmosferă dominată de cântece patriotice și de şi discursuri ale ruşilor care luptă pe frontul ucrainean.

Update 15:15 Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski intenţionează să meargă la summitul NATO care va avea loc în luna iulie în capitala lituaniană Vilnius.

Informația a fost comunicată, miercuri, ambasadorul ucrainean în Lituania, Petro Beșta, citat de presa internațională.

"Planificăm (vizita). În primul rând, avem nevoie de o invitaţie, pentru că Ucraina nu este membră a NATO (...) Sperăm să o primim şi sperăm că până atunci vom schimba drastic situaţia legată de războiul din Ucraina", a declarat ambasadorul ucrainean.

La ultimul summit al NATO, desfăşurat vara trecută la Madrid, preşedintele Volodimir Zelenski a participat prin videoconferinţă.

Summit-ul de la Vilnius se va axa pe ajutorul militar oferit Ucrainei în războiul cu Rusia, iar cele trei state baltice, Lituania, Letonia şi Estonia, ar urma să insiste din nou asupra unei posibile aderări a Ucrainei la Alianța Nord-Atlantică.

"Sperăm că la reuniunea de la Vilnius va fi formulat foarte clar că, în cel mai scurt timp după terminarea războiului, Ucraina va deveni membră a NATO", a mai spus diplomatul ucrainean.

Update 14:30 Spania intenționează să trimită șase tancuri 2A4 Leopard în Ucraina, a declarat ministrul apărării Margarita Robles, citată de parlamentari.

Acest număr ar putea crește în timp, a spus ea.

Robles a declarat luna trecută că Spania este deschisă să trimită tancuri Leopard fabricate în Germania și că va acționa în coordonare cu aliații săi occidentali, după ce Germania a fost de acord să trimită tancurile și a spus că aliații din NATO ar putea face același lucru.

Spania are 108 tancuri 2A4, potrivit cercetătorului în domeniul securității și apărării Felix Arteaga de la think-tank-ul Elcano.

Aproximativ jumătate dintre tancurile spaniole se află în enclavele sale nord-africane Ceuta și Melilla, iar 53 sunt la naftalină la o bază militară din Zaragoza și ar trebui să fie reechipate, a spus el.

Update 13:45 Ministerul Apărării rus a calificat miercuri drept ''absolut false'' declaraţiile ''exaltate'' ale şefului grupului de mercenari Wagner, Evgheni Prigojin, care a susţinut că armata rusă a încetat să mai furnizeze combatanţilor săi muniţie pe frontul din Donbas şi că aceasta echivalează cu o trădare din partea conducerii militare ruse, transmite EFE.

''Conducerea grupului comun de trupe (în Ucraina) acordă o atenţie specială, constantă şi prioritară dotării cu tot ceea ce este necesar a voluntarilor şi militarilor unităţilor de asalt'', a transmis într-un comunicat Ministerul Apărării rus, care de mai multe săptămâni îi numeşte ''voluntari'' pe mercenarii din Wagner.

Ministerul, condus de Serghei Şoigu, a insistat că numai în ultimele două zile progresul total către poziţiile defensive ale forţelor armate ucrainene realizat de unităţi de asalt ruse în zona oraşului Bahmut a fost de ''peste doi kilometri şi jumătate''.

''Operaţiunile de luptă reuşite nu ar fi fost posibile fără sprijinul total al ofensivei de către artilerie, vehicule blindate şi alte arme de foc (...)'', a subliniat ministerul rus, care a adăugat că, în pofida ''condiţiilor climatice dificile în zona Bahmut, în ultimele zile au fost realizate 18 incursiuni ale avioanelor de asalt pentru a sprijini ofensiva detaşamentelor de asalt''. Din acest motiv, toate declaraţiile 'exaltate' cu privire la lipsa muniţiilor 'sunt complet false', a adăugat ministerul rus.

Ministerul Apărării rus a susţinut că numai în perioada 18-20 februarie ''voluntarii'' escadroanelor de asalt au primit 1.660 de rachete pentru lansatoare de rachete multiple, 10.171 muniţii pentru tunuri de mare calibru şi mortiere, plus 980 de proiectile de tanc.

''Toate solicitările privind furnizarea de muniţie pentru unităţile de asalt se onorează cât mai repede cu putinţă. Aşa a fost şi aşa va fi'', a insistat ministerul rus, care a adăugat că, în următoarele zile, toate solicitările prezentate pentru luna februarie vor fi onorate în totalitate. Ministerul a mai explicat că, la 25 februarie, va începe furnizarea de muniţii în conformitate cu necesarul solicitat pentru luna martie.

''În total, pe parcursul anului trecut, necesarul de muniţie pentru detaşamentele de asalt a fost satisfăcut în proporţie de 140%. Aceasta este prioritatea noastră'', insistat ministerul, care s-a plâns că ''tentativele de a diviza mecanismul strâns de interacţiune şi sprijin între diviziile grupului rus sunt contraproductive şi aduc beneficii exclusiv duşmanului''.

Evgheni Prigojin, patronul grupului paramilitar privat Wagner, i-a acuzat marţi pe ministrul apărării, Serghei Şoigu, şi pe şeful Statului Major al armatei ruse, Valeri Gherasimov, de privarea luptătorilor săi de muniţie şi de încercarea de a distruge Wagner, în prezent protagonistul principalelor progrese ruse în estul Ucrainei, ceea ce - în opinia sa - echivalează cu trădarea.

Update 12:45 Cel mai recent sondaj World Vision România arată că aproape 8 din 10 copii ucraineni (77%) au trecut prin momente de frică după izbucnirea războiului atunci când interacţionau cu străini. Dintre aceştia, unu din 10 s-a confruntat des sau foarte des cu stări de frică. 

Mai mult, 7 din 10 copii întâmpină probleme de insomnie.

Peste 80% dintre părinţi spun despre copiii lor că se enervează mai uşor în urma traumelor provocate de război. Dintre aceştia, unu din 5 copii are momente de iritare des sau foarte des.

Patru din 10 copii tind să se izoleze mai mult decât înainte de izbucnirea conflictului militar, dintre care aproape unu din zece (9.4%) se izolează des sau foarte des.

Sunt doar câteva dintre consecinţele psihologice manifestate de copii în urma tragediei care i-a fortaţ să-şi părăsească casele şi toată viaţa pe care o cunoşteau până la data de 24 februarie 2022 - când au fost lansate primele rachete către ţara lor. Din cauza acestor urme adânci, 7 din 10 părinţi ucraineni consideră că fiii şi fiicele lor au nevoie de consiliere psihologică.

Doar 36% dintre părinţii ucraineni spun despre copiii lor că au continuat procesul educaţional în şcolile din România. Restul copiilor fac şcoală fie online cu profesori ucraineni, fie învaţă acasă alături de părinţi. 4.1% dintre copii nu fac deloc şcoală, conform mărturiilor părinţilor.

Dintre cei care fac şcoală, 99.6% învaţă în continuare după curriculumul ucrainean. Pe de altă parte, 40% dintre părinţi afirmă despre copiii lor că nu fac toate lecţiile din curriculum. De asemenea, peste 80% sunt de părere că cei mici au suferit pierderi de învăţare din cauza războiului.

Chestionarul a fost aplicat în perioada 27 ianuarie - 10 februarie.

Update 12:00 Peste 3,2 de milioane de ucraineni s-au refugiat din calea războiului în România. Dintre aceștia în jur de 110.000 au rămas în țara noastră, aproape jumătate fiind copii.

Zeci de familii cu copii locuiesc de un an la Romexpo, în cel mai mare centru de refugiați din țara noastră.

Update 11:40 Orașul Bakhmut, situat pe frontul de est, rămâne în centrul contraofensivei rusești. Lupte grele se dau în zonă, iar orașul în care se mai află civili, a fost bombardat intens, anunță reprezentanții armatei ucrainene, potrivit Sky News.

Aproape 20 de localități din zonă au fost atacate de ruși, susțin ucrainenii.

Orașul Bakhmut are o valoare strategică pentru ruși deoarece le-ar putea deschide drumul către zone mai importante din nord-estul Ucrainei.

Update 11:15 Șeful diplomației chineze „mi-a împărtăşit elemente-cheie ale planului de pace chinez", a declarat ministrul ucrainean de Externe în fața presei la Bruxelles, după o întrunire cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, și cu liderul diplomației europene Josep Borrell. 

„Aşteptăm să primim acest text pentru a-l studia în detaliu, pentru că nu putem trage concluzii doar după o prezentare orală. Odată ce vom fi primit documentul, îl vom examina în profunzime şi vom trage propriile noastre concluzii", a precizat Kuleba. 

Ministerul chinez de Externe a făcut public, marți, noul său concept de securitate globală care indică principiile pe care Beijingul își dorește să le implementeze în relațiile internaționale. 

„Credem că toate ţările, mici sau mari, puternice sau slabe, bogate sau sărace sunt membre egale ale comunităţii internaţionale. Agenda lor internă nu ar trebui să fie supusă interferenţelor externe, suveranitatea şi demnitatea lor trebuie respectată iar dreptul lor de a alege sisteme sociale de dezvoltare trebuie garantat", se arată în document. 

Update 10:20 Președintele american Joe Biden se va întâlnește cu liderii din flancul estic al NATO pentru a-și arăta sprijinul pentru securitatea acestora, după ce Moscova a suspendat un tratat istoric de control al armelor nucleare, scrie Reuters.

Biden a sosit la Varșovia luni, după o vizită surpriză la Kiev, cu câteva zile înainte de împlinirea unui an de la invazia Rusiei în Ucraina, la 24 februarie 2022.

În perioada cu cele mai mari tensiuni între Rusia și Occident de după Războiul Rece, Biden a ținut o cuvântare în fața a mii de persoane, în centrul Varșoviei, și a declarat că "autocrații" precum președintele rus Vladimir Putin trebuie combătuți.

Cu câteva ore mai devreme, Putin a făcut remarci lungi și încărcate de critici la adresa puterilor occidentale, pe care le-a învinuit pentru războiul din Ucraina. De asemenea, Putin a anunțat suspenddarea din tratatul de control al armelor New START și a avertizat că Moscova ar putea relua testele nucleare.

Miercuri, Biden se va întâlni cu personalul ambasadei SUA la Varșovia înainte de a se reuni cu liderii celor Nouă de la București, țările de pe flancul estic al NATO care s-au alăturat alianței militare occidentale după ce au fost dominate de Moscova în timpul Războiului Rece. Cei mai mulți dintre ei se numără printre cei mai puternici susținători ai ajutorului militar pentru Ucraina, iar oficialii din țările din grup au cerut resurse suplimentare, cum ar fi sisteme de apărare aeriană.

În cadrul întâlnirii, Biden intenționează să reafirme angajamentele privind securitatea lor și să discute despre sprijinul pentru Ucraina.

Rusia consideră NATO, care s-ar putea extinde în curând pentru a include Suedia și Finlanda, drept o amenințare existențială.

Mesajul președintelui lituanian Gitanas Nauseda către Biden va fi că dorește "o mai mare implicare a SUA în Europa, în flancul estic al NATO și, bineînțeles, mai mult ajutor pentru Ucraina", a declarat marți principalul său consilier în materie de politică externă pentru radioul lituanian.

"Lituania și alte țări care gândesc la fel au mai multe solicitări, care se referă la apărarea aeriană, prezența avansată de apărare, sisteme de apărare aeriană și investiții mai mari în industria de apărare", a declarat Asta Skaisgiryte.

Update 09:20 Alerta aeriană a sunat pe întreg teritoriul Ucrainei, inclusiv în Kiev, miercuri dimineața. 

 Nu se știe încă dacă au fost obiective lovite, însă ucrainenii se așteaptă la atacuri violente în următoarea perioadă deoarece vineri se împlinește un an de la izbucnirea războiului.

Cristi Popovici, trimisul special Antena 3 CNN în Ucraina, a oferit detalii despre situația actuală de la fața locului.

"S-au auzit alertele care anunță un pericol deasupra Ucrainei, sau în apropierea granițelor. Asta după ce ieri șase persoane au fost ucise și 12 au fost rănite la Herson, în urma unei serii de bombardamente rusești. Și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a confirmat atacul pe rețelele de socializare."

Update 09:00 Ministrul de externe al Republicii Moldova Nicu Popescu crede că „oligarhi corupţi“ complotează „umăr la umăr“ cu Rusia pentru a-i destabiliza ţara, scrie Deutsche Welle. 

Oficialul a cerut Uniunii Europene să-i sancţioneze pe cei acuzaţi. „UE trebuie să-i sancţioneze pe oligarhii corupţi care au fugit din Moldova, care au furat mulţi bani şi care complotează umăr la umăr cu Rusia să destabilizeze ţara, să aducă violenţa pe străzile Moldovei“, a spus Popescu. 

La sfârşitul săptămânii trecute în capitala Chişinău au avut loc proteste contra guvernului prooccidental. Moldova este considerată cea mai săracă economie europeană. Se învecinează cu Ucraina, are trupe ruse staţionate pe teritoriul său şi este dependentă de energia vândută scump de un complex energetic controlat de o administraţie separatistă.

Update 08:00 Administraţia Vladimir Putin a convocat-o marţi seară pe Lynne Tracy, ambasadoarea SUA la Moscova, pentru a-i înmâna o notă de protest referitoare la implicarea Washingtonului în conflictul militar din Ucraina.

Ministerul rus de Externe a exprimat nemulţumirea faţă de "actuala abordare agresivă" a Administraţiei Joseph Biden, denunţând furnizarea de armament Ucrainei.

"Această abordare demonstrează clar inconsistenţa şi falsitatea poziţiei SUA privind neimplicarea în conflict", a comunicat Ministerul rus de Externe, potrivit publicaţiei The Hill. 

Moscova cere Washingtonului să retragă din Ucraina echipamentele militare NATO furnizate Ucrainei.

Update 00:00 În apele Mării Negre a fost depistate deja un grup de 9 nave, dintre care unul una este  purtătoare de rachete subacvatice. Probabil va avea loc un bombardament masiv al Ucrainei pe 23 februarie sau 24 februarie, cred ucrainenii. 

Astăzi, cinci persoane au murit, iar alte cel puțin 20 au fost rănite în urma unor bombardamente lansate de forțele ruse asupra orașului Herson,  chiar în timp ce președintele Rusiei, Vladimir Putin, își susținea discursul în care acuza Occidentul că este cel care a pornit conflictul din Ucraina. 

În timp ce Vladimir Putin se adresa națiunii, forțele armate ruse au bombardat cartiere rezidențiale, instalații de infrastructură critică, o grădiniță, un spital și mașini din orașele Herson și Oceacov din sudul ţării.

"Civili din Herson au fost uciși și răniți chiar în mijlocul străzii, în propriile case sau la locul de muncă”, a transmis Armata Ucrainei, care a postat pe Facebook și imagini.

Ultimul bilanț arată că în urma atacurilor de astăzi, cinci oameni au fost uciși, iar alți 21 au fost răniți.

Direcția principală de informaţii (GUR) a Ministerului Apărării din Ucraina afirmă că Moscova pregătește componente ale forțelor sale nucleare pentru manevre care implică lansarea de rachete balistice şi de croazieră.

În pregătirea acestor exerciții, ar fi fost testată funcționarea sistemului centralizat de control de luptă al forțelor armate ruse şi, ca parte a testului, forţele nucleare au fost plasate la cel mai înalt nivel de luptă.

Strategia Moscovei, spun ucrainenii, este de a folosi "șantajul nuclear direct" pentru a "slăbi sprijinul internațional pentru Ucraina".

Război în Ucraina, 21 februarie | Biden reafirmă angajamentul SUA față de Articolul 5 din Tratatul NATO

Război în Ucraina, 20 februarie | Moscova anunță că a capturat o localitate de lângă orașul asediat Bahmut

Război în Ucraina, 19 februarie | Antony Blinken: China ia în considerare furnizarea de arme Rusiei 

Război în Ucraina, 18 februarie | Preşedinta Comisiei Europene: "Ucraina are nevoie disperată de muniţie standardizată"

Război în Ucraina, 17 februarie | Pentagon: Primul grup de soldați ucraineni a finalizat antrenamentul la o bază a Statelor Unite din Germania