Război în Ucraina, ziua 359. Pentagon: Primul grup de soldați ucraineni a finalizat antrenamentul la o bază a Statelor Unite din Germania

Cele mai importante evenimente din ultimele 24 de ore:

• Zelenski cere Occidentului „să se grăbească” cu sprijinul militar pentru Ucraina
• Şeful grupării paramilitare Wagner a afirmat că trupele sale au preluat sub control localitatea ucraineană Paraskoviivka, o aşezare care se învecinează la nord cu Bahmut
• Primul grup de soldați ucraineni a finalizat antrenamentul la o bază a Statelor Unite din Germania
• Schimbare radicală în discursul președintelui Franței față de Rusia: "Nu e momentul pentru dialog!"
• Lukașenko îi transmite lui Putin că e gata să producă în Belarus avioane de luptă rusești pentru frontul din Ucraina
• Kremlinul, sceptic în legătură cu oferta de mediere a președintelui belarus între Joe Biden și Vladimir Putin
• Cancelarul german Olaf Scholz: "Revizionismul lui Putin nu va avea succes"
• ISW: E improbabil ca Putin să poată anunța cucerirea Bahmut la un an de la invazie
• Zelenski: "Avem nevoie de viteză în livrarea ajutorului pentru Ucraina, pentru că de viteză depinde însăși viața"
• Întîlnire decisivă la Moscova pentru soarta războiului din Ucraina. Vladimir Putin discută cu Aleksandr Lukașenko
• Cinci morți și zece răniți în urma bombardamentelor rusești în regiunea Donețk, anunță guvernatorul ucrainean al regiunii
•  Volodimir Zelensky eclude cedarea de teritorii pentru a ajunge la un acord de pace
• Lovitură pentru Vladimir Putin în ziua în care vrea să tranșeze soarta războiului
• Vizită la Kiev a Ministrului israelian de Externe

Update 23:30 Occidentul trebuie să grăbească sprijinul pentru Ucraina, deoarece Vladimir Putin va câștiga un avantaj militar dacă livrările de arme nu au loc curând, a declarat Volodimir Zelenski într-un mesaj video adresat liderilor mondiali de la conferința de securitate la München, conform The Guardian.

„Trebuie să ne grăbim. Avem nevoie de viteză – viteza acordurilor noastre, rapiditatea livrării… viteza deciziilor pentru a limita potențialul rus”, a spus președintele ucrainean.

„Nu există nicio alternativă la viteză pentru că de viteza depinde viața.”, a spus el.

„Întârzierea a fost întotdeauna și este încă o greșeală”, a mai adăugat președintele ucrainean.

Mesajul său a venit cu doar câteva zile înainte de aniversarea, pe 24 februarie, a unui an de când Rusia a declanșat cel mai mare război din Europa din anii 1940.

Zelenski a spus că Rusia încearcă să lanseze o ofensivă, în principal în sud, parțial atacând infrastructura civilă și energetică. De asemenea, acesta a spus că Belarus ar face o greșeală de proporții istorice dacă s-ar alătura ofensivei ruse și a susținut că sondajele au arătat că 80% din țară nu dorește să se alăture războiului.

Președintele ucrainean a mai a spus că țara sa a avut curajul să-l învingă pe Goliat cu praștia. Dar pentru ca acest lucru să reușească, a spus el, praștia trebuia să devină mai puternică și mai rapidă. „Goliat a început deja să piardă. Goliat va cădea cu siguranță anul acesta”, a spus el.

Update 22:30 Şeful grupării paramilitare ruse Wagner a afirmat vineri că trupele sale au preluat sub control localitatea ucraineană Paraskoviivka, o aşezare care se învecinează la nord cu Bahmut, scena cele mai lungi bătălii din Donbas (est) de un an, relatează AFP.

„În pofida blocajului în privinţa muniţiilor, în pofida pierderilor grele şi a luptelor sângeroase, băieţii au cucerit în întregime localitatea Paraskoviivka”, a susţinut Evgheni Prigojin, citat de serviciul său de presă, scrie Agerpres. AFP nu a putut să verifice aceste declaraţii dintr-o sursă independentă.

De peste şase luni, grupul de mercenari Wagner şi armata rusă încearcă să captureze Bahmut, în estul Ucrainei, un oraş a cărui importanţă strategică este limitată, dar care a căpătat o mare importanţă simbolică din cauza duratei şi a durităţii luptelor.

Forţele ruse încearcă de mai multe săptămâni să încercuiască Bahmut şi au reuşit să taie mai multe rute spre oraş, vitale pentru aprovizionarea trupelor ucrainene de la faţa locului. Paraskoviivka se află la intrarea din nord a Bahmut, pe ruta principală care leagă oraşul bombardat de Siversk.

Update 21:24 Primul grup de soldați ucraineni a finalizat antrenamentul la o bază a Statelor Unite din Germania, a anunţat Pentagonul. Un al doilea grup se află deja în curs de pregătire, în timp ce perioada de pregătire este de cinci săptămâni potrivit CNN.

Primul grup de 635 de ucraineni a încheiat cursul în zona de antrenament Grafenwoehr, potrivit unui comunicat al secretarului de presă al Pentagonului Brig. Gen. Pat Ryder, unde SUA își desfășoară propriul antrenament combinat de arme și manevre. Batalionul ucrainean s-a antrenat și pe vehiculul de luptă al infanteriei Bradley.

Update 19:30 Președintele francez Emmanuel Macron a pledat în favoarea intensificării sprijinului aliaților pentru Ucraina, în vederea asigurării unui statut care să permită Kievului angajarea în "negocieri credibile".

"Trebuie să ne intensificăm sprijinul și eforturile pentru a ajuta rezistența poporului și a armatei ucrainene, pentru a le permite să desfășoare contraofensiva, singura care va face posibile negocieri credibile în condițiile alese de Ucraina", a declarat șeful statului francez în cadrul Conferinței de Securitate desfășurate în Germania, la Munchen.

"Astăzi, în mod foarte clar, nu este momentul pentru dialog", a continuat Macron, care a încercat mult timp să mențină deschise canalele de comunicare cu președintele rus Vladimir Putin și și-a atras, astfel, critici din partea țărilor europene.

"Nu este momentul pentru dialog, pentru că avem o Rusie care a ales războiul, care a ales să-și intensifice războiul și care a ales să meargă până la crime de război și atacuri asupra infrastructurii civile. Rusia nu poate și nu trebuie să câștige acest război, iar agresiunea rusă trebuie să eșueze, pentru că nu putem accepta banalizarea recurgerii ilegale la forță. În caz contrar, întreaga securitate europeană și, în general, stabilitatea globală ar fi puse în discuție", a subliniat președintele francez.

Acesta s-a declarat pregătit pentru un conflict prelungit în Ucraina și a anunțat că dorește să organizeze la Paris o conferință cu privire la apărarea aeriană a Europei, cu participarea, în special, a Germaniei, Italiei și Marii Britanii.

Update 18:26 Președintele belarus Aleksandr Lukașenko i-a transmis spus omologului rus Vladimir Putin că țara sa este pregătită să contribuie la industria de război a Moscovei.

"După cum am fost informat de către guvern, ei sunt pregătiți pentru producția de avioane de atac Suhoi Su-25, care s-au dovedit a fi eficiente în Ucraina. Suntem chiar pregătiți să le producem în Belarus, dacă Federația Rusă oferă puțin de sprijin tehnologic", a menționat liderul belarus, conform agenției de stat BelTA. 

"Ați ridicat odată problema cooperării în domeniul producției de avioane în Uniunea Economică Eurasiatică. Trebuie să vă spun că belarușii produc deja până la o mie de componente pentru (avioanele rusești de pasageri) MC-21  și Suhoi Superjet 100. Avem trei fabrici: două militare și una civilă. Înainte, erau ateliere de reparații. Astăzi, produc părți componente", a continuat Lukașenko, potrivit sursei citate.

Anterior întâlnirii de vineri, președintele de la Minsk a afirmat, joi, că "în niciun caz" țara sa nu va trimite trupe în Ucraina, cu excepția cazului în care este atacată.

El a mai susținut că Rusia "nu i-a cerut niciodată" să înceapă un război comun împotriva Ucrainei.

Update 17:49 Kremlinul a comentat, vineri, că este "puțin probabil" ca Washingtonul să accepte inițiativa președintelui din Belarus, Aleksandr Lukașenko, de a media discuții între liderii american și rus, Joe Biden și Vladimir Putin.

"Este puțin probabil ca Washingtonul să răspundă pozitiv la această inițiativă", a estimat purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, în timpul unui briefing de presă.

Joi, Lukașenko a declarat că dorește să găzduiască discuții de pace la Minsk.

El a apelat la CNN pentru a-și face cunoscut mesajul.

"Dacă Biden vrea, transmiteți-i prin canalele voastre că suntem gata să-l primim la Minsk și să purtăm o discuție serioasă cu el, dacă dorește pace în Ucraina. Chiar și Putin va zbura la Minsk și ne putem întâlni aici, noi trei - doi agresori și un președinte iubitor de pace. De ce nu?", a spus președintele belarus, potrivit CNN.

Update 17:20 Cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, a justificat, vineri, decizia statelor occidentale de a furniza armament Ucrainei și a respins, în același timp, criticile privind riscul prelungirii conflictului, denunțând ceea ce el a numit ambiţiile "imperialiste" ale Rusiei.

"Furnizarea de armament nu prelungeşte războiul. Corect este invers", a afirmat Olaf Scholz.

"Cu cât preşedintele Vladimir Putin înţelege mai repede că obiectivul său imperialist nu va fi atins, cu atât cresc şansele pentru o încheiere rapidă a războiului şi pentru retragerea trupelor ruse. Revizionismul lui Putin nu va avea succes", a continuat cancelarul german.

Olaf Scholz s-a declarat convins că statele occidentale vor continua asistenţa militară pentru Ucraina.

"Putin nu s-a aşteptat la o solidaritate atât de intensă", a apreciat el.

Liderul de la Berlin a îndemnat ţările care pot livra tancuri Ucrainei să facă acest lucru.

Germania va furniza Ucrainei 14 tancuri de tip Leopard 2, în cadrul unuui aranjament cu Statele Unite. În plus, Berlinul urmează să exporte tancuri de tip Leopard 1 şi a autorizat furnizarea de tancuri de tip Leopard 2 de către alte state.

Deşi se apropie un an de la începerea războiului izbucnit prin invazia militară rusă în Ucraina, Kievul şi Moscova nu poartă negocieri.

Update 17:04 Rusia a lansat în total 36 de rachete din aer și de pe nave maritime în ultimul val masiv de atacuri asupra Ucrainei.

În urma atacurilor de joi, apărarea ucraineană a reușit să doboare 14 rachete de croazieră și două rachete ghidate aer-sol, a declarat Valeri Zajulnîi, comandantul forțelor armate ale Ucrainei.

Imagini cu resturile unei rachete rusești S-300, recuperate în regiunea Harkov, au circulat, vineri, pe rețelele sociale.

O fotografie înfățișează un corp metalic cilindric, lung de câțiva metri, pe care mai mulți lucrători ai serviciilor de urgență se pregătesc să-l urce într-un camion.

Update 16:44 Atacurile ruse de joi au vizat și Herson, unde au fost ucise de tirurile Moscovei trei persoane, alte șapte fiind rănite.

Potrivit administrației militare regionale, rușii au atacat Herson de 76 de ori în 24 de ore, folosind rachete, mortiere, artilerie, tancuri și drone.

Trupele Moscovei au fost silite în toamna anului trecut să se retragă din capitala regională omonimă și să se replieze pe poziții sitate de cealaltă parte a râului Nipru.

Update 16:10 Cercetătorii Institutului american pentru Studiul Războiului (ISW)  consideră că este puțin probabil ca Rusia să captureze orașul strategic Bahmut până la împlinirea unui an de la startul invaziei Moscovei în Ucraina, relatează CNN.

Capturarea orașului Bahmut până la 24 februarie ar necesita o rată de avansare a Rusiei semnificativ mai mare decât tot ceea ce s-a văzut în ultimele luni, au estimat specialiștii.

Aceeași experți au apreciat și în trecutul recent că apărarea ucraineană l-ar putea împiedica pe Putin să victoria forțelor rusești în oraș pe 24 februarie 2023, într-un demers de a reda speranța într-o victorie în Ucraina.

Pe de altă parte, ISW avertizează că liderii de la Moscova ar putea lansa o altă serie de atacuri masive cu rachete asupra unor ținte civile din întreaga Ucraină pentru a marca aniversarea simbolică, în lipsa succesului militar de pe front.

Update 15:30 Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a reiterat vineri, în discursul rostit la Conferinţa pentru Securitate de la München, apelul adresat naţiunilor occidentale de a intensifica asistenţa militară pentru țara sa şi de a sancţiona Rusia.

"Avem nevoie de viteză. Viteză în definitivarea acordurilor noastre, viteză în livrările pentru intensificarea luptei noastre, viteză în deciziile pentru limitarea potenţialului rus", a afirmat Volodimir Zelenski în discursul prin videoconferinţă.

"Nu există alternativă la această viteză, pentru că de ea depinde viaţa", a susţinut Zelenski.

Grupul G7 şi Uniunea Europeană pregătesc noi sancţiuni împotriva Rusiei cu ocazia împlinirii unui an de la începerea invaziei militare ruse în Ucraina.

Rusia şi Ucraina nu poartă negocieri în prezent pentru oprirea conflictului militar.

Update 14:30 Întâlnirea dintre președintele rus, Vladimir Putin, și omologul său din Belarus, Aleksandr Lukașenko, a început vineri în apropiere de Moscova.

Presa rusă a scris că discuțiile dintre cei doi lideri se va axa pe chestiunile de securitate ale celor două state.

"Oficial, ne putem aștepta să se discute despre parteneriatul dintre cele două țări (care au constituit Uniunea Rusia - Belarus, n.r.) dar întrebarea cea mare este dacă Belarus este pregătit să își crească implicarea în războiul Rusiei în Ucraina.

Președintele Lukașenko a negat acest lucru și a spus că va intra în război de partea Rusiei doar dacă țara sa va fi atacată în mod direct. Am văzut însă o accentuare a comunicării între Rusia și Belarus pe parcursul exercițiilor militare.

La granița cu Belarus, am văzut că Ucraina și-a fortificat frontiera. O echipă CNN a fost acolo și a constatat tensiunile de acolo, în contextul în care, în curând se împlinește un an de la invazia rusă", a transmis pentru Antena 3 CNN corespondentul CNN Claire Sebastian.

Cu o zi înaintea întâlnirii cu Putin, planificate la reședința oficială a președintelui rus din Novo-Ogariovo, în regiunea Moscovei, Aleksandr Lukașenko a încercat să risipească speculațiile legate de participarea sa la o reeditare a invaziei ruse în Ucraina, din urmă cu un an.

Corespondentul BBC Steve Rosenberg l-a întrebat pe liderul belarus dacă este pregătit să permită trupelor ruse să folosească teritoriul țării sale pentru o nouă invazie, așa cum s-a întâmplat pe 24 februarie 2022.

"Da, sunt pregătit. Sunt gata să pun la dispoziție (teritoriul nostru) din nou. De asemenea, sunt pregătit să lupt în război, alături de ruși, de pe teritoriul belarus. Dar numai în cazul în care cineva - fie și un singur soldat - intră pe teritoriul nostru din Ucraina, înarmat, pentru a-mi ucide oamenii", a răspuns Lukașenko.

Update 12:30 Bombardamentele rusești au ucis cinci persoane și au rănit alte zece în regiunea Donețk în ultimele 24 de ore.

Anunțul a fost făcut de guvernatorul milita Pavlo Kirilenko. Potrivit acestuia, decesele au avut loc în zona Horlivka, în timp ce majoritatea răniților au fost în orașul Bahmut.

În Bahmut au fost avariate 10 clădiri înalte, trei case private și un imobil administrativ, a mai spus el.

Unele dintre cele mai intense bombardamente au fost raportate în zonele Vugledar și Soledar, a precizat oficialul ucrainean.

Update 10:30 Volodomir Zelenski exclude o înţelegere cu Vladimir Putin. Președintele Ucrainei a eliminat orice posibilitate de a renunța la o parte din teritoriul Ucrainei pentru a ajunge la un acord de pace cu Rusia.

”În aceste zile, supravieţuirea şi unitatea noastră sunt singurele noastre scopuri. Facem paşi spre Europa.

Ucraina a ales această cale şi nu ne putem abate de la ea. Ucraina vrea garanţii de securitate, o vrem cu toţii, suntem uniţi.

Orice compromis teritorial ne-ar face un stat mai slab.

Nu e vorba despre compromis în sine. De ce ne-ar fi frică de asta? În viaţă sunt milioane de compromisuri. Întrebarea este: cu cine? Un compromis cu Putin? Nu. Pentru că nu există încredere”, a declarat Volodimir Zelenski.

Update 10:00 Lovitură pentru Vladimir Putin chiar în ziua în care încearcă să îl convingă pe Alexandr Lukasenko să i se alăture în războiul din Ucraina. În timp ce Putin vrea mai mulți militari, președintele Belarusului vorbește despre negocieri de pace.

Mai exact, Lukasenko îl invită pe Joe Biden în ţara sa "pentru a pune capăt războiului'' în Ucraina.

Liderul de la Minsk spune că dacă Biden ar da curs invitaţiei, atunci cu siguranţă şi Vladimir Putin va fi prezent la discuţii. Ar fi o întâlnire în trei, între doi "agresori' şi un preşedinte "iubitor de pace", mai spune Lukasenko.

Declaraţiile vin cu doar câteva ore înaintea discuţiilor dintre Vladimir Putin şi Lukasenko la reședința oficială a preşedintelui rus din regiunea Moscovei.

Chiar înaintea întâlnirii, Liderul Belarusului a declarat că nu are nicio intenţie de a intra în război cu Ucraina, dacă ţara sa nu va fi atacată.

”Sunt pregătit să lupt alături de ruși de pe teritoriul Belarusului într-un singur caz, dacă cel puțin un soldat de acolo vine în Belarus să-mi omoare poporul.

Voi folosi un limbaj civilizat, nu obișnuit, de pe teritoriul Ucrainei - acest lucru nu se referă numai la Ucraina, ci și la ceilalți vecini ai noștri care se comportă și mai inadecvat - dacă vor comite o agresiune împotriva Belarusului, va exista cel mai dur răspuns. Și războiul va căpăta o natură cu totul nouă”, a declarat Lukasenko.

Update 9:00 Civilii din Bakhmut au fost rugați să evacueze ”imediat”, deoarece Rusia este acuzată că a lansat rachete în zonele rezidențială.

Înainte de război, Bakhmut avea o populație de aproximativ 70.000 de oameni.

Orașul din estul Ucrainei a fost o țintă cheie pentru forțele Rusiei și s-a confruntat cu luni de atacuri, ceea ce a determinat o mare parte din populația sa să fugă.

Dar aproximativ 6.000 de civili au rămas încă în oraș, potrivit unui oficial ucrainean.

”Sincer să fiu, sunt foarte surprins de ceea ce mai fac 6.000 de civili acolo”, a scris vicepremierul ucrainean Iryna Vereșciuk pe Telegram.

”Facem apel la civilii din Bakhmut – dacă sunteți cetățeni practici, respectați legea și patrioti, trebuie să evacuați imediat”.

Ieri, rachetele rusești au fost lansate într-un cartier rezidențial - ucigând trei bărbați și două femei, potrivit procurorului general al Ucrainei.

Ei au spus că incidentul a fost investigat ca o crimă de război.

”Cinci morți și nouă răniți din cauza bombardamentelor asupra Bakhmut de către invadatori”, se arată într-o legendă sub imaginile neclare ale victimelor, distribuite pe Telegram de biroul procurorului general.

Rusia nu a comentat încă această problemă.

Update 8:45 Vladimir Putin şi Alexandr Lukasenko se întâlnesc astăzi la reședința oficială a preşedintelui rus din Novo-Ogaryovo, în regiunea Moscovei.

Chiar înaintea întâlnirii, Liderul Belarusului a declarat că nu are nicio intenţie de a intra în război cu Ucraina, dacă ţara sa nu va fi atacată. Mai mult, Lukasenko susţine că Moscova NU a cerut niciodată ţării sale să participe la conflict.

Între timp, Rusia încearcă să obțină o victorie importantă pe frontul de est înainte de marcarea unui an de la începerea războiului. Rusii au înregistrat deja unele progrese, dar Kievul nu a cedat niciun oraș important din regiune, spun oficialii ucraineni. Miza imediată este ca Ucraina să reziste până va primi muniţia şi armamentul modern promis de Occident, spun oficialii NATO.

Moscova și-a retras o parte din trupele de la granițele cu alianța Nord Atlantică, dar le-a înlocuit cu armele nucleare tactice, potrivit serviciilor de informații ale armatei norvegiene.

Adunarea Generală a ONU va supune la vot, săptămâna viitoare, la un an de la începerea invaziei ruse în Ucraina, un proiect de rezoluţie prin care va cere Rusiei să se retragă din Ucraina și să ajungă repede la o pace durabilă.

Ministrul israelian de Externe, Eli Cohen, a venit joi la Kiev, fiind prima vizită la nivel înalt de la invazia rusă în Ucraina, în condiţiile în care Israelul se coordonează cu Rusia în ceea ce priveşte loviturile asupra unor presupuse ţinte iraniene din Siria şi nu a promis furnizarea directă de arme Kievului.

Şeful diplomaţiei din guvernul lui Benjamin Netanyahu s-a întâlnit cu omologul său ucrainean, Dmitro Kuleba, iar apoi a fost primit de preşedintele Volodimir Zelenski.

Israelul a condamnat invazia rusă în Ucraina, dar şi-a limitat asistenţa acordată Kievului la ajutor umanitar şi echipament de protecţie. Premierul israelian Benjamin Netanyahu, care a revenit la putere în decembrie, a vorbit despre revizuirea politicii privind conflictul, dar nu a promis totuşi nicio livrare directă de arme către Kiev.

Israelienii doresc să menţină o linie telefonică de coordonare cu Rusia, înfiinţată în 2015, în legătură cu loviturile lor militare asupra unor presupuse ţinte iraniene în Siria, unde Moscova are o garnizoană. Ei sunt, de asemenea, atenţi la binele marii comunităţi evreieşti din Rusia.

În timpul unei şedinţe comune cu ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba, Eli Cohen a declarat că Israelul va sprijini o iniţiativă de pace ucraineană la Naţiunile Unite, săptămâna viitoare, şi va contribui la asigurarea a până la 200 de milioane de dolari pentru proiecte de sănătate şi infrastructură. El a adăugat că Israelul va ajuta, de asemenea, la dezvoltarea unui sistem inteligent de avertizare timpurie a raidurilor aeriene.

Fără a menţiona Rusia în niciun moment, Cohen a declarat că Israelul rămâne "ferm solidar cu poporul ucrainean" şi susţine suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei.

"Sunt mândru să fiu alături de Ucraina în faţa acestor vremuri dificile", a spus Cohen.

Ulterior, ministrul de externe al Israelului a fost primit de preşedintele Volodimir Zelenski.

"Israelul a fost întotdeauna partenerul nostru important în Orientul Mijlociu. Aceasta este prima vizită a unui reprezentant al ţării dumneavoastră de la începutul invaziei la scară largă. Sper că ea va contribui la aprofundarea cooperării noastre. Ne confruntăm cu provocări şi ameninţări similare", i-a spus Zelenski oaspetelui israelian, potrivit unui comunicat al Preşedinţiei ucrainene.

„Şeful statului a vorbit despre formula de pace în zece paşi a Ucrainei şi a invitat Israelul să participe la implementarea acesteia. În acest context, părţile au discutat, de asemenea, despre sprijinul acordat iniţiativei ucrainene în cadrul ONU”, se mai spune în comunicat.

De asemenea, Ucraina este interesată să folosească experienţa israeliană în materie de deminare, iar preşedintele Zelenski a invitat Israelul să participe la refacerea infrastructurii civile.

Potrivit Times of Israel, Volodimir Zelenski i-a spus lui Eli Cohen în timpul întâlnirii lor de joi că Iranul este un "inamic comun". Cei doi au vorbit despre aprofundarea cooperării împotriva Iranului în forurile internaţionale, potrivit lui Cohen. 

Cu toate acestea, în timpul vizitei lui Cohen au existat numeroase dovezi ale dezacordurilor generale dintre cele două ţări, scrie sursa citată. Cohen a refuzat din nou să condamne Rusia nominal, iar Kuleba a evitat să menţioneze Iranul.

Cohen este oficialul israelian cu rangul cel mai înalt care a vizitat Ucraina de la invazia Rusiei în urmă cu aproape un an.

În timpul guvernelor Naftali Bennett-Yair Lapid, Israelul a încercat să menţină o poziţie în mare parte neutră în legătură cu războiul, păstrând deschise canalele de comunicare atât cu Moscova, cât şi cu Kievul.

Oficialii ucraineni au criticat public Israelul pentru că nu a adoptat o poziţie mai fermă şi pentru că a refuzat să trimită sisteme de apărare aeriană în ţară.

Este de aşteptat ca premierul Benjamin Netanyahu, care a lăudat poziţia predecesorilor săi ca fiind "prudentă", să urmeze o cale similară. Vizita ministrului său de externe este un semn că acesta doreşte cel puţin să fie perceput ca făcând un pas în direcţia Kievului, comentează Times of Israel.

Război în Ucraina, 16 februarie | Zelenski exclude să dea teritorii în schimbul păcii: ”Armele sunt singurul limbaj pe care Rusia îl înţelege”

Război în Ucraina, 15 februarie | Mai multe baloane care zburau deasupra Kievului au fost doborâte de armata ucraineană, anunță administrația militară a capitalei

Război în Ucraina, 14 februarie | Secretarul american al Apărării dezvăluie momentul contraofensivei ucrainene

Război în Ucraina, 12 februarie | Pierderi uriaşe ale forţelor ruse, în ultimele două săptămâni | Rusia şi-a intensificat atacurile în Ucraina