Cele mai importante evenimente din ultimele 24 de ore:
- Secretarul general adjunct al Alianţei Nord-Atlantice a pledat luni pentru continuarea asistenţei militare occidentale pentru Ucraina, dar a apreciat că Rusia nu are în prezent suficiente forţe militare pentru a ataca Republica Moldova
- Ministrul ungar de Externe cere negocieri de pace în timpul vizitei în Belarus
- Răspunsul NATO, după ce Republica Moldova a anunțat că Rusia planifică o lovitură de stat la Chișinău
- Putin sfidează sancțiunile și se desfată cu vin din Franța și Italia în valoare de milioane de euro
- Rusia și-a crescut numărul de nave staționate în Marea Neagră
- România cere interzicerea sportivilor din Rusia și Belarus la Jocurile Olimpice din 2024
- Radu Tudor: "Planul lui Putin în Republica Moldova a fost deja declanșat"
- Statele Unite le spun cetățenilor săi să părăsească Rusia „imediat”
- Oraşul Bahmut este asediat, ruşii lansează zeci de atacuri zilnic
- 1.218 unităţi medicale din Ucraina au fost avariate de bombardamentele ruseşti de la începutul războiului
- Pierderi uriaşe pentru forţele armate ale Kremlinului, în ultimele două săptămâni
- Lupte violente în zona regiunii Doneţk, ucrainenii menţin cu greu linia frontului
- Insula Şerpilor a fost atacată cu drone kamikaze
- Bombardamente masive ale ruşilor în oraşe din sudul Ucrainei
Update 22:38 Forțele rusești au continuat să bombardeze Nikopol pe 13 februarie, rănind un bărbat în vârstă de 69 de ani, a anunțat șeful Consiliului din regiunea Dnipropetrovsk, Mykola Lukașuk.
Nikopol, aflat sub control ucrainean, este situat peste râul Dnipro, aproape de orașul Enerhodar, unde se află cea mai mare centrală nucleară din Europa, care se află sub ocupație rusă din martie 2022. Forțele rusești au folosit centrala ca bază pentru a lansa atacuri pe teritoriul controlat de Ucraina.
Update 20:15 Mircea Geoană, secretarul general adjunct al Alianţei Nord-Atlantice, a pledat luni pentru continuarea asistenţei militare occidentale pentru Ucraina, dar a apreciat că Rusia nu are în prezent suficiente forţe militare pentru a ataca Republica Moldova.
Rezultatul războiului din Ucraina va fi determinant "pentru ce configuraţie va avea lumea în viitor", a declarat Mircea Geoană, luni, la Berlin, cu ocazia evenimentului de prezentare a priorităţilor Conferinţei pentru Securitate de la München.
"Cu cât vom ajuta mai rapid Ucraina acum, cu atât mai devreme va fi adus războiul de final", a susţinut Mircea Geoană.
Referindu-se la riscurile asupra Republicii Moldova, Mircea Geoană a apreciat, conform publicaţiei Frankfurter Allgemeine Zeitung, că Rusia nu are în momentul de faţă suficiente mijloace militare pentru un atac, explicând însă că Moscova încearcă să descurajeze orientarea proeuropeană a Administraţiei de la Chişinău.
Alianţa Nord-Atlantică va analiza modalităţi de suplimentare a asistenţei concrete pentru Republica Moldova, Bosnia-Herţegovina şi Georgia, în contextul ameninţărilor ruse, a afirmat, la rândul său, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. El a declarat că miniştrii Apărării din statele membre NATO vor discuta, în cadrul reuniunii de marţi şi miercuri, despre modalităţi de "consolidare a poziţiei NATO în sensul descurajării şi apărării". "Vom aborda capabilităţile industriale şi vom intensifica apărarea infrastructurii submarine esenţiale. Vom intensifica şi vom accelera susţinerea pentru Ucraina. Miniştrii vor discuta şi despre modalităţile de intensificare a susţinerii practice pentru Bosnia-Herţegovina, Georgia şi Republica Moldova, trei parteneri valoroşi ai NATO care se confruntă cu ameninţări ruse", a afirmat Stoltenberg.
Preşedintele Maia Sandu a atribuit Administraţiei Rusiei presupuse planuri de provocare a unor "violenţe" în Republica Moldova, subliniind însă că acţiunile nu vor avea succes. "Tentativele Kremlinului de a provoca violenţe în Republica Moldova nu vor funcţiona. Scopul nostru principal este securitatea cetăţenilor şi a statului. Obiectivul nostru este pacea şi ordinea publică în ţara noastră", a afirmat Maia Sandu. Preşedintele Republicii Moldova a acuzat că scopul acţiunilor ar fi "schimbarea actualei administraţii guvernamentale cu una controlată de Federaţia Rusă". Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a afirmat în urmă cu câteva zile că a informat-o recent pe Maia Sandu despre un presupus plan al Rusiei de "distrugere" a Republicii Moldova.
Update 17:45 Ministrul ungar de Externe, Péter Szijjarto, s-a deplasat luni în Belarus, într-o vizită neanunţată în avans, și a pledat în favoarea unei soluţii negociate pentru a pune capăt războiului din Ucraina.
"Ungaria aşteaptă ca toţi membrii comunităţii internaţionale să acţioneze în favoarea păcii cât mai curând posibil şi să evite acţiuni care riscă să intensifice războiul", a declarat Szijjarto.
"Numeroase persoane vor critica această iniţiativă, dar canalele de comunicare trebuie să rămâne deschise", a subliniat ministrul ungar de Externe în cursul vizitei la Minsk.
Belarusul este principalul aliat al Rusiei.
Ungaria, membră a Alianţei Nord-Atlantice şi a Uniunii Europene, a condamnat invazia militară rusă în Ucraina şi a aplicat sancţiunile decise în coordonare cu partenerii europeni, însă Guvernul Viktor Orban menţine relaţiile cordiale cu preşedintele rus Vladimir Putin.
Update 16:45 Alianța Nord-Atlantică, NATO, a reacționat în contextul acuzațiilor formulate de președintele republicii Moldova, Maia Sandu, la adresa Rusiei.
Sandu a afirmat, luni, că Rusia planifică, cu sprijin local, acțiuni subversive în Republica Moldova al căror obiectiv este înlăturarea puterii alese democratic și înlocuirea acesteia cu una controlată de Moscova.
"Tentativele Kremlinului de a provoca violențe în Republica Moldova nu vor funcționa. Scopul nostru principal este securitatea cetățenilor și a statului. Obiectivul nostru este pacea şi ordinea publică în țara noastră", a estimat, luni, Maia Sandu, după acuzele la adresa Moscovei.
Alianța Nord-Atlantică va analiza modalități de suplimentare a asistenței concrete pentru Republica Moldova, Bosnia-Herțegovina și Georgia, pe fondul amenințărilor ruse, a spus luni, la rândul său, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.
Stoltenberg a precizat că miniștrii Apărării din statele membre NATO vor discuta, în cadrul reuniunii de marți și miercuri, despre modalități de "consolidare a poziției NATO în sensul descurajării și apărării".
"Vom aborda capabilitățile industriale și vom intensifica apărarea infrastructurii submarine esențiale. Vom intensifica şi vom accelera susținerea pentru Ucraina. Miniștrii vor discuta și despre modalitățile de intensificare a susținerii practice pentru Bosnia-Herțegovina, Georgia și Republica Moldova, trei parteneri valoroși ai NATO care se confruntă cu amenințări ruse", a menționat Secretarul General al NATO.
Update 15:30 Președintele rus Vladimir Putin ridiculizează sancțiunile impuse de Occident și importă prin interpuși vinuri scumpe în valoare de milioane de euro din țări europene.
O anchetă jurnalistică a dezvăluit faptul că în perioada noiembrie - decembrie 2022, 800 de sticle de vin în valoare de 4 milioane de dolari au ajuns în Rusia având ca origine Italia și Franța.
În operațiune este folosită o firmă care nu se află pe lista sancțiunilor și care aparține oligarhului rus Aleksei Repik, magnat al medicamentelor, cu o avere estimată la peste 1,4 miliarde de dolari.
Firma lui Repik, pe care acesta a creat-o inițial pentru a importa ghimbir din Japonia, este în prezent folosită pentru a transfera vin din Franța și Italia.
Oligarhul aduce recipientele de vin declarându-le în acte drept mostre pentru degustare, deși sunt sticle de vin în toată puterea cuvântului.
Letonia, Lituania și Estonia sunt "țări de tranzit" pentru aceste sticle.
De aici, sticlele reambalate cu etichete rusești ajung în restaurantele pe care Repik le deține în centrul Moscovei și care sunt frecventate atât de Vladimir Putin, cât și de fiica acestuia, Ecaterina Tihonova.
În acte apare că aceste sticle de vin nu părăsesc niciodată Europa.
Update 14:30 România s-a alăturat demersului mai multor ţări care solicită Comitetului Internaţional Olimpic (CIO) interzicerea sportivilor ruşi şi belaruşi la Jocurile Olimpice din 2024 din Franţa.
Anunțul a fost făcut, luni, de ministrul român al Sportului, Eduard Novak.
"România este parte a demersului lansat de mai multe ţări prin care se solicită Comitetului Olimpic Internaţional interzicerea sportivilor ruşi la Jocurile Olimpice 2024. În acord cu miniştrii din celelalte state, care au luat atitudine pe acest subiect, credem că nu este momentul să luăm în considerare deschiderea unei căi pentru atleţii ruşi şi belaruşi de a se întoarce la Jocurile Olimpice", a scris Novak pe pagina sa de Facebook.
"Decizia a fost luată după o amplă analiză, în urma unui demers în care am implicat expertiză atât din ministerul nostru, cât şi de la Ministerul Afacerilor Externe, de unde am primit şi punctul lor de vedere. Drept urmare, condamnăm războiul de agresiune împotriva Ucrainei, precum şi sprijinul oferit în acest sens. Noi am trimis poziţiile noastre din timp, înainte de reuniunea din 10 februarie. Am solicitat şi ca România să fie parte din scrisoarea comună, care urmează să fie semnată de reprezentanţii statelor care susţin acest demers", a completat ministrul.
Update 13:30 Rusia și-a crescut numărul de nave staționate în Marea Neagră.
Avertismentul vine de la Natalia Humeniuk, șefa centrului de presă al Forțelor de Apărare din partea de sud a Ucrainei.
Humeniuk spune că Rusia dispune în prezent de 12 nave de luptă în Marea Neagră 12.
Printre acestea se numără și două nave înarmate cu rachete de tip Kalibr. De asemenea, în această flotă există și nave mari, care ar putea fi folosite pentru desant în cazul unei operațiuni la țărm.
Potrivit ucrainenilor, Rusia își ține vasele de război la o distanță de siguranță, pentru a preveni riscul ca acestea să fie atacate de forțele armate ucrainene.
Chiar și de la distanță, aceste nave sunt capabile să lanseze lovituri asupra întregului teritoriu al Ucrainei iar acest lucru se întâmplă destul de frecvent. Majoritatea rachetelor care ajung pe teritoriul ucrainean sunt lansate, de obicei, din Marea Neagră.
Aceste tiruri vizează mai ale ținte specifice, cum ar fi infrastructura critică, precum și instalațiile și obiectivele strategice din Ucraina.
Rușii, la rândul lor, spun că rolul navelor din Marea Neagră este prevenirea atacurilor ucrainene, declarație care confirmă, de fapt, prezența în zonă a acestor mijloace de luptă.
Update 12:30 Anunțul fără precedent făcut de președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, conform căreia Moscova planifică o lovitură de stat la Chișinău, dezvăluie o perspectivă extrem de periculoasă.
Anume, ca trupele ruse să ajungă la granița cu România, care este în același timp graniță NATO.
Avertismentul este lansat de analistul militar și realizatorul Antena 3 CNN, Radu Tudor.
"Ce ne interesează pe noi este ca acest guvern și acest președinte din Republica Moldova să își poată păstra funcțiile, să poată păstra mecanismele democratice în Republica Moldova, pentru că, în caz contrar, forțele invadatoare ruse ar ajunge pe frontiera cu România, pe frontiera NATO. Și sunt convins că (președintele rus) Putin nu se va da înlături să amplifice acest război hibrid, de care avem și noi parte în România, la dimensiuni care pot fi dureroase pentru noi.
Planul lui Putin a fost deja declanșat: sunt mișcări de stradă, sunt operațiuni care sunt specifice serviciilor de informații de la Moscova. Sunt elemente care aparțin de structurile speciale ale Rusiei și care acționează de mult timp pe teritoriul Republicii Moldova. Pentru această țară e extrem de complicat, pentru că o parte din teritoriul ei este ocupată militar ilegal de Rusia și mă refer la Transnistria, pentru că foarte multe entități paravan și foarte mulți proxi (intermediari, n.r.) ai Moscovei operează pe teritoriul Republicii Moldova.
Această țară este dependentă economic de ajutorul Uniunii Europene și al României, drept care situația lor este extrem de complicată și doar cu un masiv sprijin occidental această țară poate fi salvată să nu cadă în mâinile Rusiei și să nu devină o a doua Ucraină", a spus Radu Tudor la Antena 3 CNN.
Update, ora 9:30 Statele Unite le-au spus cetățenilor săi din Rusia să plece imediat din cauza războiului din Ucraina și a riscului unei potențiale hărțuiri și arestări arbitrare de către ruși.
”Cetăţenii americani care locuiesc sau călătoresc în Rusia ar trebui să plece imediat”, a transmis US Mission Russia într-un aviz de călătorie actualizat emis de Departamentul de Stat al SUA.
”Aveți o prudență sporită având în vedere riscul de arestări ilegale”, se arată în comunicat.
”Serviciile de securitate ruse au arestat cetățeni americani sub acuzații false, au identificat cetățeni americani din Rusia pentru detenție și hărțuire, le-au refuzat un tratament echitabil și transparent și i-au condamnat în procese secrete sau fără a prezenta dovezi credibile”, se mai arată în comunicat.
De asemenea, SUA au mai spus că serviciile de securitate ruse au sporit aplicarea arbitrară a legilor ”pentru a viza organizațiile străine și internaționale pe care le consideră indezirabile”.
Statele Unite și-au sfătuit în repetate rânduri cetățenii să nu călătorească în Rusia și să părăsească țara imediat dacă sunt acolo.
Update, ora 8:17 Tensiunile persistă în estul Ucrainei, la aproape un an de la izbucnirea războiului. Forțele ucrainene își mențin pozițiile de-a lungul liniei frontului din regiunea estică Donețk, inclusiv în orașul asediat Bahmut. Cele mai crâncene bătălii se dau pentru orașele Vuhledar și Maryinka, potrivit liderilor militari ucraineni.
Rusia bombardează masiv zonele eliberate din regiunea Herson de când s-a retras de pe malul de vest al râului Nipro. Ieri, autoritățile regionale au anunțat că trupele Moscovei au atacat orașul Herson cu tiruri de artilerie, distrugând clădirea administrației militare.
Dar reprezentanții serviciilor secrete din Ucraina spun că, în acest moment, Rusia nu dispune de resurse suficiente pentru acțiuni la scară largă. Se crede ca Rusia ar pregăti o ofensivă majoră, care să marcheze un an de la invazie.
"Au probleme cu marea ofensivă", susține un oficial al apărării ucrainene. Iar soldaţii lui Zelenski contraatacă: întreaga brigadă de elită 155 de infanterie marină ar fi fost distrusă în timpul atacului asupra Vuhledar, un oraș minier din regiunea Donețk.
Între timp, Ucraina impune sancțiuni pentru 200 de persoane, majoritatea ruși, anunță The Kyiv Independent. Măsurile sunt preponderent economice, iar singurul ucrainean de pe listă este un fost inginer-șef adjunct de la centrala nucleară Zaporojie, ocupată de Rusia, care ar fi fost de acord să colaboreze cu ocupanții ruși.
Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a transmis, într-un comunicat, că rușii au lansat două lovituri cu rachete și au efectuat 23 de tiruri antiaeriene, concentrându-se pe acțiuni ofensive în cinci direcții.
"Inamicul își concentrează principalele eforturi pe desfășurarea de acțiuni ofensive în direcțiile Kupian, Lîman, Bahmut, Avdiiv și Novopavliv. El își întărește gruparea de trupe în direcțiile Lîman și Bahmut. Utilizează în mod activ aviația pentru a viza pozițiile trupelor noastre", se arată în comunicat.
Ministerul Apărării din Regatul Unit a transmis, duminică, că în ultimele două săptămâni, forțele ruse au suferit probabil cel mai mare număr de victime, față de numărul acestora din prima săptămână a invaziei, scrie The Kyiv Independent.
Ministerul ucrainean al Apărării a declarat pe 12 februarie că Rusia a pierdut 137.780 de soldați în Ucraina de la începutul invaziei sale pe scară largă, pe 24 februarie, cu aproximativ 900 pierduți doar în ziua precedentă.
Potrivit actualizării, media pentru ultimele șapte zile a fost de 824 de victime de partea rusă, pe zi, de peste patru ori rata raportată în iunie-iulie 2022. Ucraina continuă, de asemenea, să sufere o rată de uzură ridicată, a spus ministerul. Creșterea pierderilor din Rusia se datorează probabil diverșilor factori, precum lipsa de personal calificat, de coordonare și resurse în prima linie, inclusiv în Vuhledar și Bahmut, în estul regiunii Donețk.
Forțele ucrainene mențin apărarea de-a lungul liniei frontului din Donețk, inclusiv a orașului asediat Bahmut, cele mai aprige bătălii fiind purtate pentru orașele Vuhledar și Maryinka, a declarat Valeriy Zaluzhnyi, comandantul-șef al forțelor armate ucrainene, citat de Reuters.
Zaluzhnyi a declarat că Rusia efectuează zilnic aproximativ 50 de atacuri în Donețk. "Lupte violente continuă în zona Vuhledar și Maryinka", a declarat Zaluzhnyi într-un mesaj pe Telegram.
Război în Ucraina, 12 februarie | Pierderi uriaşe ale forţelor ruse, în ultimele două săptămâni | Rusia şi-a intensificat atacurile în Ucraina
Război în Ucraina, 11 februarie | Pentagonul anunţă că Rusia va relua ofensiva puternică în primăvară
Război în Ucraina, 10 februarie | SUA nu consideră că există ameninţări la adresa României sau a Republicii Moldova, din partea Rusiei, după incidentul cu rachete
Război în Ucraina, 9 februarie | Von der Leyen a salutat "progresele" Ucrainei, dar a subliniat că aderarea va fi în funcţie de "performanţe"
Război în Ucraina, 8 februarie | Premierul britanic nu exclude varianta oferirii de avioane militare Ucrainei | Rusia: "Vărsarea de sânge va fi pe conştiinţa lor"
