Partidul german de extremă dreapta, Alternativa pentru Germania (AfD) s-a înființat în urmă cu mai bine de un deceniu, ca o formă de opoziție la adresa modului în care Uniunea Europeană (UE) a gestionat criza euro. Liderii AfD își recalibrează însă în prezent discursul legat de acest subiect, pe măsură ce extrema dreapta câștigă tot mai multe voturi și influență în Europa. În plus, după victoria istorică de la alegerile regionale din Saxonia-Anhalt, AfD, devenit cel mai popular partid din Germania în sondaje, pare acum mai aproape ca niciodată să intre la guvernare, se arată într-o analiză Reuters.
Perspectiva de a ajunge la guvernare, îi determină pe liderii AfD să găsească un echilibru între identitatea „antisistem”, promovată de partid și necesitatea de a arăta, totuși, un „partener credibil”, atât pe plan intern, cât și extern.
AfD a fost înființat în 2013, pe fondul nemulțumirilor legate de planurile UE de a salva de la faliment membri ai Uniunii (Grecia, Portugalia, Irlanda, Cipru), confruntați cu grave crize ale datoriei publice. Pe acest fond, AfD a pornit astfel ca o mișcare împotriva monedei comune europene.
Ulterior, lideri AfD și-au extins criticile la Uniunea europeană, iar partidul a început să aibă tot mai multă aderență la votanții germani, datorită opoziției sale față de politicile din domeniul imigrației.
În prezent, AfD respinge acuzațiile de extremism la adresa sa, iar unii membri susțin acum că acceptarea crescândă a unor viziuni mai radicale de dreapta și influența tot mai mare a partidelor similare din alte părți ale Europei fac ca reformarea blocului din interior să fie mai productivă decât abandonarea lui completă.
„Niciodată de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, perspectivele de reformare a UE, conform viziunii noastre, nu au fost mai bune", a declarat deputatul național AfD Sebastian Muenzenmaier.
Noua viziune AfD: Da în euro, dar nu în Schengen
Dar scopul de a părăsi euro - drag multor fondatori și susținători timpurii ai AfD - s-a dovedit mai greu de abordat.
Membri mai tineri, precum Jean-Pascal Hohm, liderul de 29 de ani al aripii de tineret a partidului, Generation Deutschland, susțin că pozițiile dure asupra Europei ar putea complica drumul AfD către accesul la guvernare și o eventuală colaborări cu conservatorii creștin-democrați (CDU) ai cancelarului Friedrich Merz, care în prezent resping orice alianță cu AfD.
Luna trecută, co-lidera AfD, Alice Weidel, a prezentat un document strategic la Parlamentul European din Strasbourg despre u+n „New Deal pentru Europa”, alături de aliați din grupul Europa Națiunilor Suverane (ESN). Documentul schimbă accentul de la părăsirea zonei euro și a UE, concentrându-se în schimb pe renegocierea tratatelor pentru a stabili o uniune mai flexibilă.
Documentul AfD propune o aplicare mai strictă a regulilor bugetare - lăsând deschisă posibilitatea de a păstra euro.
Dacă eforturile de reformă eșuează, documentul sugerează că problema direcției viitoare a Germaniei în Europa ar fi decisă prin referendum.
Astfel, partidul german de extremă dreapta AfD e pe cale să renunțe ideea de a scoate Germania din zona euro, practic, unul dintre principiile sale fundamentale pe care liderii formațiunii și-au bazat discursurile în ultimii ani. Motivul: AfD se adaptează și încearcă să-și extindă bazinul electoral, în speranța că va ajunge la guvernare - o perspectivă care părea extrem de puțin probabilă până acum, se arată într-o analiză Politico.
În același timp, Alice Weidel, copreședinta partidului extremist și pro-rus Alternativa pentru Germania (AfD), a prezentat, în timpul unei vizite la Parlamentul European de la Strasbourg, propunerile formațiunii sale pentru „reformarea” Uniunii Europene, despre care a declarat că „are mare nevoie de reforme”, relatează DW. Weidel a susținut cea mai acidă critică la adresa spațiului Schengen, despre care a apus că „dacă eșuează, trebuie să ieșim și să ne protejăm frontierele”.
Expert: În Germania „o mișcare de autarhie, cum a dezvoltat Hitler în 1933, este practic imposibilă” în prezent
Totuși, prin renunțarea la opoziția față de euro, AfD ar urma un drum deja parcurs de alte partide de extremă dreapta din Europa.
Adunarea Națională („Rassemblement National”) din Franța a făcut campanie mult timp pentru abandonarea euro, dar a renunțat treptat la această cerere sub conducerea lui Marine Le Pen, principala favorită la câștigarea alegerilor prezidențiale din Franța din primăvara lui 2027.
De asemenea, în Italia, partidul „Frații Italiei”, ai premierei Giorgia Meloni și-au temperat retorica eurosceptică de când au preluat funcția, alegând să-și urmărească obiectivele din interiorul UE.
În Austria, Partidul Libertății, de extremă dreapta și care are strânse legături cu AfD, a renunțat, de asemenea, la majoritatea pozițiilor sale anti-europene, într-o încercare similară de a putea intra la guvernare.
Oricum, economia Germaniei este atât de interconectată cu piața globală, încât părăsirea UE sau a zonei euro ar fi un dezastru, a spus, pentru Reuters, Wolfgang Schroeder, profesor de științe politice la Univesitatea din Kassel.
„O mișcare de autarhie, cum a dezvoltat Hitler în 1933, este practic imposibilă în aceste condiții, decât dacă cineva este dispus să riște prăbușirea întregii economii naționale”, a spus profesorul de științe politice.
