Republica Moldova a trecut de la o dependență energetică totală față de Federația Rusă la aprovizionarea exclusivă de pe piața liberă europeană, a precizat ambasadorul României la Chișinău, Cristian-Leon-Țurcanu, potrivit Radio Chișinău, care citează Moldpres.
Declarațiile sale sunt în conformitate cu raportul Comisiei Europene din 4 noiembrie 2025, care subliniază că evoluțiile din sectorul energetic reprezintă unul dintre domeniile în care Chișinăul a făcut cele mai vizibile progrese în procesul de aderare la UE.
Cristian-Leon-Țurcanu a subliniat avantajele pe care le are în prezent Republica Moldova care poate să-și aleagă furnizorii de gaze și energie electrică de pe piața europeană.
„Diversificarea surselor de aprovizionare este o realizare veritabilă, fundamentată pe viziune politică. Beneficiile pentru Republica Moldova sunt imense”, a declarat Cristian-Leon Țurcanu.
După ce în anul 2023 a preluat operarea Sistemului Național de Transport Gaze din Republica Moldova cu ajutorul unor investiţii de aproape o jumătate de miliard de euro, Transgaz a racordat în decembrie 2024 gazoductele moldoveneşti la cele româneşti. De asemenea, OMV Petrom a încheiat un contract cu compania de stat Energocom din Republica Moldova pentru livrarea gazelor extrase din zăcământul Neptun Deep din Marea Neagră.
Rolul jucat de România pentru interconectarea Republicii Moldova
În acest context, al proiectelor energetice majore, ambasadorul a subliniat rolul esențial al României la interconectarea energetică dintre Republica Moldova și UE. În acest sens, a amintit importanța Gazoductului Iași–Ungheni–Chișinău, dar și accesul la depozitele românești de gaze.
“Pe partea de energie electrică, conectarea Republicii Moldova la sistemul european ENTSO-E a permis Chișinăului să se deconecteze de la dependența de centrala de la Cuciurgan și să se aprovizioneze de pe piața liberă, în special din România. Bucureștiul a facilitat procesul inclusiv prin plafonarea prețurilor pentru energia livrată peste Prut”, a spus ambasadorul român.
Următoarea etapă esențială este consolidarea interconectării fizice a sistemelor energetice ale celor două state. Pe agenda bilaterală figurează două proiecte:
Linia electrică aeriană de 400 kV Suceava – Bălți;
Linia electrică aeriană de 400 kV Gutinaș – Strășeni.
Acestea vor completa interconexiunea Isaccea – Vulcănești, operațională deja, și sunt considerate „obiective centrale” atât pentru Chișinău, cât și pentru București.
„Sunt optimist privind finalizarea acestor proiecte pe termen mediu, prin acțiuni comune concertate, deși sunt lucrări mari de infrastructură care necesită eforturi consistente”, a declarat ambasadorul.
Diplomatul a remarcat și reformele legislative adoptate de Republica Moldova în direcția alinierii la standardele europene privind funcționarea pieței energiei.
Sprijinul României a venit într-un moment critic pentru Republica Moldova, după ce livrările de gaze rusești către Transnistria și Moldova au fost oprite la 1 ianuarie din cauza încetării tranzitului prin Ucraina și a unei dispute între Moldovagaz și Gazprom privind o datorie de 709 milioane de dolari. Aceasta a dus la o criză energetică în republica nerecunoscută. Încălzirea, apa caldă și electricitatea au început să se întrerupă în mod regulat în regiune.