Nu sunt semne prea bune cu privire la discuțiile pacifiste dintre Putin și Biden. Rusia transportă rachete Buk la graniță, iar acest lucru sugerează că se pregătește pentru ce-i mai rău.
Un vagon cu platformă care trecea cu viteză prin sud-vestul Rusiei săptămâna trecută avea la bord un Buk-M1, tipul de sistem de rachete sol-aer cu rază medie de acțiune care a devenit notoriu în 2014, după ce o rachetă trasă din teritoriul controlat de împuterniciți ruși în estul Ucrainei a doborât un avion de linie malaezian, ucigând toate cele 298 de persoane aflate la bord.
Dacă Rusia intră în război în Ucraina, mai are de făcut câțiva de pași: stabilirea liniilor de alimentare cu combustibil, deschiderea spitalelor de campanie și desfășurarea unor sisteme de apărare aeriană, cum ar fi Buk, care să-și protejeze armamentul greu și trupele din apropierea frontului.
Chiar dacă Joe Biden și Vladimir Putin stăteau la discuții menite să pună capăt crizei, Rusia pare să se pregătească intens pentru lansarea unei invazii terestre majore în Uraina.
„Aceste date ne permit să concluzionam că, în pofida negocierilor dintre Biden și Putin, concentrarea trupelor ruse în zonele care se învecinează cu teritoriul controlat de autoritățile ucrainene continuă”, a scris Conflict Intelligence Team (CIT) – un grup de cercetare online care a a folosit rețelele sociale, orarele feroviare și alte date pentru a dezvălui detalii despre acumularea militară a Rusiei la graniță.
Putin ar putea decide totuși să nu lanseze o invazie, deoarece lasă trupe lângă front ca pârghie pentru negocieri. Dar analiștii ruși și occidentali prevăd că această acumulare militară – a doua din acest an – prefigurează o serie de atacuri viitoare asupra Ucrainei, pentru că Putin încearcă să-și inverseze traiectoria către vest.
”Chiar dacă Putin primește ceva din vest, garanții sau discuții serioase– va fi suficient pentru Putin?” s-a întrebat Tatiana Stanovaya, fondatorul firmei de analiză politică R.Politik, potrivit The Guardian. ”Asistăm la începutul unui nou aventurism geopolitic din Rusia.”
Care este situația până acum
În ciuda discuțiilor Putin-Biden, criza este din ce în ce mai adâncă.
Joi, Serviciul Federal de Securitate al Rusiei a declarat că a interceptat o navă ucraineană în Marea Azov, lângă Crimeea, pentru că nu a respectat ordinele. O zi mai târziu, Rusia a închis aproape 70% din Marea Azov, un corp de apă comun folosit și de Ucraina, pentru exerciții de tragere.
Ministrul adjunct de externe Serghei Ryabkov a declarat că Rusia și SUA ar putea să ajungă la o repetare a crizei rachetelor cubaneze din 1962. Putin a spus că situația din estul Ucrainei ”arată ca un genocid” într-o întâlnire recentă, stârnind temeri că ar putea căuta un pretext pentru a-și trimite trupele în țară.
Cu amenințarea militară pe masă, Ministerul de Externe al Rusiei a lansat vineri o listă de cereri pentru a pune capăt crizei. Principala dintre ele a fost ca NATO să ”dezavueze oficial decizia summitului NATO de la București din 2008 conform căreia Ucraina și Georgia vor deveni membre NATO”.
Putin și-a petrecut ultimele două decenii încercând să lupte împotriva expansiunii NATO, iar posibila aderare a Ucrainei la alianța militară a atins întotdeauna emoții mai profunde și, în parte, l-a motivat să ordone anexarea Crimeei și să provoace un război în estul Ucrainei care a ucis peste 14.000 de oameni.
”Le-am spus: vă rog să nu atingeți Ucraina sau va fi o problemă”, a spus Fyodor Lukyanov, un analist influent de politică externă rusă, despre discuțiile sale cu colegii occidentali cu privire la extinderea NATO din anii 2000. ”Există o adevărată linie roșie. Corect sau greșit... acest tip de angajament cu Ucraina în domeniul securității și afacerilor militare este văzut aici ca fiind absolut inacceptabil.”
Lukyanov a spus că Putin consideră că este ”datoria lui ca președinte” să nu părăsească „problema ucraineană” – adică traiectoria ei către vest – pentru următorul lider rus.
SUA au încercat să convingă Rusia că Ucraina nu se va alătura alianței prea curând, dar, vineri, Moscova a cerut o declarație oficială. Acesta nu a fost un început bun pentru discuții, a spus șeful NATO, Jens Stoltenberg, la câteva ore de la publicarea cererii. ”Relația NATO cu Ucraina va fi decisă de cei 30 de aliați NATO și de Ucraina – nimeni altcineva”, a spus el în timpul unei conferințe de presă cu noul cancelar al Germaniei, Olaf Scholz.
În Ucraina, sprijinul pentru aderarea la NATO a crescut considerabil în ultimii ani, deoarece țara a căutat protecție împotriva unei Rusii din ce în ce mai agresive. Iar pentru națiunile de pe flancul estic al NATO, a permite Rusiei să dicteze politica alianței asupra Ucrainei este văzută ca un prim pas pe o pantă alunecoasă către recunoașterea unei sfere de influență a Rusiei.
”Istoria arată că angajamentele de neutralitate din partea Ucrainei sau a oricărei alte țări din regiune nu pot reduce apetitul lui Putin; mai degrabă, îl hrănesc”, a scris ministrul de externe al Ucrainei, Dmytro Kuleba, într-un articol publicat vineri de Afaceri Externe. ”Cel mai bun mod de a răspunde la astfel de ultimatumuri este să le ignori cu totul.”
Există îndoieli dacă Rusia dorește cu adevărat să încheie vreun acord. Analiștii au remarcat că, în ciuda faptului că Moscova și-a consolidat forțele de luni de zile, diplomații ruși nu au pregătit niciun document oficial și nici măcar nu au formulat cererile țării până săptămâna trecută. Iar ideea de a aduna aproape 100.000 de soldați la mică distanță de granița cu Ucraina (SUA au spus că Rusia ar putea crește acest număr la 175.000 până la sfârșitul lunii ianuarie) doar pentru a purta discuții cu Biden a părut exagerat pentru observatorii occidentali.
Asta ne aduce înapoi la Buk, care, după cum a remarcat CIT, a avut numerele pictate grosolan într-un efort de a preveni identificarea. Rusia a folosit tactici similare în timpul invaziei Ucrainei în 2014.
Ceasul ticăie. Putin s-ar putea retrage, dar ar fi jenant să o facă fără o victorie solidă în mână. Iar cererile Rusiei par imposibil de îndeplinit pentru Occident: ”Putin crede că, dacă dorește Biden, poate muta munții, poate convinge aliații și Kievul (n.r.- să facă concesii)”, a spus Stanovaya. ”Această problemă l-ar putea determina pe Putin să ceară imposibilul și să împingă miza atât de sus încât totul se termine în război”.
