Economia mondială a intrat într-un blocaj din cauza războiului din Orientul Mijlociu, avertizează Fondul Monetar Internațional. Ce părea la începutul anului un context stabil și promițător s-a transformat, în doar câteva luni, într-o situație complicată. Când abia începuse să se calmeze tensiunile legate de tarife, bombardamentele asupra Teheranului au readus incertitudinea și riscul unei crize energetice majore. Deși Statele Unite și Iranul au ajuns recent la un armistițiu fragil, pericolele pentru economia globală rămân mari. O parte din pagube s-a produs deja, acum contează cât de grave vor fi efectele, scrie El Pais.
Fondul Monetar Internațional avertizează că, în cel mai pesimist scenariu, economia globală ar putea intra în recesiune dacă războiul continuă după vară, iar prețul petrolului urcă spre 110 dolari pe baril. Într-o astfel de situație, inflația ar putea ajunge la 6%, iar economia mondială ar suferi un șoc puternic.
„Durata și amploarea conflictului vor conta decisiv, la fel și cât de repede își revine sectorul energetic după ce se termină luptele”, explică Pierre-Oliver Gourinchas, economist-șef al FMI. Instituția se reunește în aceste zile la Washington, împreună cu Banca Mondială, pentru a analiza situația economică globală. La întâlnire iau parte și patru miniștri români. Concluzia este clară: totul depinde de cum evoluează războiul, iar asta este greu de anticipat.
Din raportul FMI se simte și o ușoară nemulțumire față de Statele Unite și Israel
Până la finalul lunii februarie, economiștii erau optimiști și chiar pregăteau estimări mai bune pentru acest an. Însă atacurile asupra Teheranului au schimbat complet situația și au adus riscuri serioase pentru economia globală.
Situația s-a agravat când Iranul a blocat strâmtoarea Ormuz, un punct-cheie prin care trece aproximativ o cincime din petrolul mondial. Atacurile asupra infrastructurii energetice afectează livrările de petrol, gaze și alte produse esențiale pentru industrie.
Până la izbucnirea conflictului, lucrurile mergeau într-o direcție bună: tensiunile comerciale scădeau, inteligența artificială promitea creștere economică, băncile centrale reduceau dobânzile, iar finanțarea devenea mai accesibilă. Războiul din Orientul Mijlociu a dat însă peste cap acest echilibru, influențând prețurile, inflația și piețele financiare.
FMI a analizat trei scenarii
În varianta de bază, conflictul rămâne limitat și efectele se estompează până la jumătatea lui 2026. Economia globală ar crește cu 3,1% în 2026 și 3,2% în 2027, puțin sub estimările anterioare. Inflația ar urca la 4,4% în 2026, apoi ar scădea la 3,7% în 2027.
Impactul nu este mai mare datorită unor factori care mai atenuează situația: decizia Curții Supreme din SUA privind tarifele, investițiile în inteligența artificială, dobânzile mai mici și măsurile de sprijin luate de unele state.
În acest scenariu, prețul petrolului ar crește cu aproximativ 21%, până la o medie de 82 de dolari pe baril, iar gazele naturale s-ar scumpi și mai mult.
Cum se transmite impactul în economie
Potrivit FMI, războiul afectează economia prin trei canale principale:
- creșterea prețurilor la energie și materii prime
- riscul ca firmele și angajații să încerce să recupereze pierderile, ceea ce poate duce la creșteri succesive de prețuri și salarii
- creșterea incertitudinii, care poate duce la scăderi pe piețele financiare, ieșiri de capital și întărirea dolarului.
Scenarii mai pesimiste
Într-un scenariu negativ, în care energia se scumpește mai mult și pe termen mai lung, economia globală ar încetini la 2,5% în 2026, iar inflația ar ajunge la 5,4%. Băncile centrale ar fi nevoite să crească dobânzile. Petrolul ar urca spre 100 de dolari pe baril.
Într-un scenariu sever, cu distrugeri mari în infrastructura energetică din Golful Persic, lucrurile s-ar înrăutăți și mai mult: creșterea economică globală ar coborî la doar 2%, iar inflația ar depăși 6%. Petrolul ar ajunge la 110 dolari pe baril.
FMI spune că un astfel de context ar fi foarte aproape de o recesiune globală, un fenomen rar, care s-a mai întâmplat doar de câteva ori în ultimele decenii.
În acest caz, multe țări - mai ales cele care depind de importurile de petrol - ar intra în recesiune. În plus, tensiunile geopolitice și politice ar putea crește și mai mult.
Impactul nu va fi același peste tot: economiile emergente vor fi mai afectate, în timp ce economiile dezvoltate vor resimți mai puțin șocul. Chiar și țările producătoare de petrol din Orientul Mijlociu vor avea de suferit, din cauza blocajelor și a distrugerilor.
Statele Unite, mai protejate
FMI estimează că economia SUA va fi printre cele mai puțin afectate, datorită capacității sale de a exporta energie. Creșterea ar fi de 2,3% în acest an și 2,1% anul viitor.
În Europa, creșterea rămâne slabă: 1,1% anul acesta și 1,2% anul viitor. Italia, Germania și Franța vor avea evoluții modeste, iar Europa continuă să rămână în urma SUA și Chinei. Spania face notă discordantă, cu o creștere mai solidă.
China ar urma să crească cu 4,4% anul acesta și 4% anul viitor, susținută de măsuri interne și de relaxarea unor tarife comerciale.
Totuși, toate aceste estimări depind de cum evoluează conflictul. Situația rămâne imprevizibilă, iar stabilitatea economică globală depinde în mare măsură de reducerea tensiunilor și reluarea fluxurilor normale de petrol.
Ştiri video recomandate
