Directorul CIA, John Ratcliffe, a plecat în Cuba pentru negocieri cu regimul de la Havana, în contextul în care există tot mai multe semnale că administrația Trump se pregătește să acționeze împotriva acestei țări, relatează BBC.
Ratcliffe l-a întâlnit, vineri, pe omologul său de la ministerul de interne cubanez după ce SUA au reînnoit oferta de a da țării un ajutor de 100 de milioane de dolari în ajutor pentru a ameliora efectele blocadei petrolului.
Un oficial CIA a declarat că SUA sunt „pregătite să discute serios de probleme economice și de securitate, dar doar dacă Cuba face niște schimbări fundamentale”.
Penuria de combustibil din Cuba, exacerbată de blocada americană pe petrol, lasă spitalele incapabile să funcționeze normal și a forțat închiderea școlilor și mai multor autorități guvernamentale.
Separat, liderul cubanez, Miguel Diaz-Canel, a spus că în loc să ofere ajutor în bani, SUA ar putea să ridice blocada, iar asta ar ameliora și mai repede criza.
La întâlnirea șefului CIA cu oficiali cubanezi a participat și Raul Rodriguez Castro, nepotul fostului dictator Raul Castro, ministrul de interne Lazaro Alvarez Casas și șeful serviciilor de informații cubaneze.
Delegația a mers la Havana pentru a „trimite personal mesajul președintelui Trump”, a spus oficialul CIA citat.
„În timpul întâlnirii, directorul Ratcliffe și alți oficiali cubanezi au discutat cooperare în materie de informații, stabilitate economică și probleme de securitate, toate pe fondul ideii că insula nu mai poate fi adăpost pentru adversarii Americii în emisfera vestică”, a spus oficialul.
„Ambele părți au subliniat interesul lor în a dezvolta cooperare bilaterală între agențiile de aplicare a legii în interesul securității ambelor țări, dar și a securității internaționale și regionale”, au transmis și cubanezii.
Trump pune presiune intensă pe Cuba de când a revenit la Casa Albă
Cuba și SUA au recunoscut recent, la începutul anului, că se află în negocieri pentru rezolvarea situației diplomatice, însă negocierile au părut să se blocheze cu cât a avansad blocada petrolieră impusă de americani cubanezilor după răpirea lui Nicolas Maduro.
Cuba s-a bazat în trecut pe Venezuela și Mexic pentru aprovizionarea cu petrol a sistemului său de rafinării. Totuși, cele două țări au redus în mare parte livrările după ce Donald Trump a amenințat cu tarife țările care trimit combustibil Cubei.
Anterior, joi, ministrul de externe, Bruno Rodriguez, a spus că Cuba este „pregătită să audă detaliile propunerii de ajutor a SUA și modul în care aceasta ar urma să fie aplicată”.
Miercuri, Departamentul de Stat al SUA a spus că își reînnoiește oferta de a „oferi asistență generoasă poporului cubanez”.
Săptămâna trecută, secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, spusese că regimul cubanez a respins o ofertă anterioară de ajutor umanitar american în valoare de 100 de milioane de dolari, afirmație negată de Cuba.
În informarea sa, Departamentul de Stat al SUA și-a repetat oferta, dar a precizat clar că ajutorul ar trebui distribuit „în coordonare cu Biserica Catolică și alte organizații umanitare independente de încredere”, ocolind guvernul cubanez.
Diplomația americană a adăugat că decizia aparține acum regimului cubanez: „Să accepte oferta noastră de asistență sau să refuze un ajutor critic, care poate salva vieți, și, în cele din urmă, să dea socoteală poporului cubanez pentru faptul că blochează sprijinul esențial”.
În răspunsul său, ministrul cubanez de externe a spus că nu este clar dacă oferta de ajutor a SUA ar urma să fie în bani sau sub formă de bunuri și servicii.
El a adăugat că „guvernul cubanez nu respinge, ca practică, ajutorul extern oferit cu bună-credință și cu obiective reale de cooperare, fie bilaterală, fie multilaterală”.
Rodriguez a mai spus că cel mai bun mod în care SUA ar putea ajuta Cuba ar fi să „reducă măsurile de blocadă energetică, economică, comercială și financiară, care s-au intensificat ca niciodată în ultimele luni”.
Cuba, în stare „critică”
CBS News a relatat că SUA pregătesc inculparea fostului președinte Raul Castro și a fratelui său, Fidel, în legătură cu doborârea unor avioane în urmă cu 30 de ani, potrivit unor oficiali americani familiarizați cu dosarul.
Posibila inculpare vizează doborârea mortală, de către Cuba, în 1996, a unui avion operat de grupul umanitar Brothers to the Rescue deasupra apelor internaționale. Este un alt exemplu al presiunii continue exercitate de SUA asupra guvernului cubanez.
Între timp, declarațiile făcute joi de Rodriguez vin după ce ministrul energiei, Vicente de la O Levy, a avertizat că țara a rămas complet fără motorină și păcură.
Într-un interviu acordat presei de stat, de la O Levy a spus că mai există cantități limitate de benzină, dar că sistemul energetic al Cubei se află într-o stare „critică” din cauza blocadei petroliere conduse de SUA.
Cubanezii suferă de luni întregi din cauza penelor extinse de curent, unele la nivel național. Miercuri, după cea mai recentă pană de curent, care a afectat zone mari din estul Cubei, precum și părți ale capitalei, sute de oameni au ieșit pe străzile din Havana, blocând drumuri, dând foc la gunoaie și scandând lozinci antiguvernamentale.
A fost cea mai mare noapte de proteste din oraș de la începutul crizei energetice din Cuba, în ianuarie, a relatat Reuters. Locuitorii cartierului San Miguel del Padron puteau fi auziți strigând „aprindeți luminile!”. Diaz-Canel a recunoscut situația „deosebit de tensionată” de pe întreaga insulă, pe care a pus-o pe seama SUA.
„Această agravare dramatică are o singură cauză: blocada energetică genocidară la care Statele Unite supun țara noastră, amenințând cu tarife iraționale orice națiune care ne furnizează combustibil”, a scris el pe rețelele sociale.
Blocada americanilor asupra țării s-a intensificat la începutul lunii mai, când SUA au impus noi sancțiuni unor oficiali cubanezi de rang înalt, acuzați de încălcări ale drepturilor omului. Rodriguez a numit sancțiunile „ilegale și abuzive”.
Ştiri video recomandate
