Planurile statelor est-europene care doresc să intre în zona euro sunt puse în pericol de criza prin care trece uniunea monetară, însă oficialii din aceste ţări insistă că UE trebuie să menţină condiţii stricte de aderare, şi nu să le modifice pentru a acomoda situaţia Greciei, transmite Reuters.
Oficialii statelor est-europene cu angajamente ferme de aderare la zona euro au declarat, la reuniunea anuală a BERD de la Londra, că evoluţia propriilor planuri va depinde de deznodământul crizei din uniunea monetară, zguduită în această perioadă de posibilitatea ieşirii Greciei.
Mulţi dintre aceştia s-au arătat frustraţi de discuţiile privind modificarea sau relaxarea regulilor stricte de intrare în zona euro pentru a da spaţiu de manevră membrilor actuali care se confruntă cu dificultăţi, precum Grecia.
Criteriile Tratului de la Maastricht privind aderarea la zona euro se referă la stabilitatea monedei, nivelul datoriei de stat şi al deficitului bugetar, inflaţie şi dobânzi.
Liderii est-europeni nu s-au arătat "înţelegători" privind indulgenţa acordată Greciei de către organismele europene, deoarece consideră că criza este, parţial, rezultatul statisticilor eronate înaintate de statul elen, domeniu în care ţările din Est au fost tratate cu exigenţă, fiind îndemnate să se pregătească din greu pentru a accede la zona euro.
"Dacă nu respecţi aceste reguli nu te poţi aştepta la ajutor numai pentru că eşti în pericol", a declarat pentru Reuters ministrul de Finanţe al Bulgariei, Simeon Djankov.
El a adăugat că, dintre cele 27 de state UE, numai patru se mai încadrează în criteriile Tratatului de la Maastricht, şi anume Estonia, Finlanda, Suedia şi Bulgaria.
Ministrul adjunct de Finanţe al Poloniei, Jacek Dominik, a insistat că menţinerea şi aplicarea consecventă a regulilor stricte sunt condiţii cheie pentru supravieţuirea zonei euro.
"Dacă vrei să ţii în viaţă zona euro, trebuie să-ţi asumi anumite angajamente. Trebuie să respecţi anumite standarde, trebuie ca toţi să joace acelaşi joc. Nu mai putem să trişăm la statistici, să spunem că datoriile sau deficitele sunt cu mult mai mici decât în realitate, astfel de acţiuni trebuie s
să aibă consecinţe", a afirmat oficialul polon.
Bulgaria consideră că moneda euro va supravieţui crizei, iar Sofia vrea şi se aşteptă să adere la blocul monetar într-un orizont de doi-trei ani, a adăugat Djankov, notând însă că niciun termen nu poate fi certitudine deoarece atât zona euro, cât şi instituţiile sale trec printr-un proces de reformă.
Ministrul Finanţelor din Letonia, Andris Vilks, a declarat pentru Reuters că statul are şanse de puţin peste 50% să mai poată adera la zona euro în 2014, conform termenelor asumate, în pofida eforturilor de a se încadra în condiţiile Tratatului de la Maastricht.
"Vom putea să respectăm toate criteriile Maastricht în primăvara viitoare. Dar, desigur, soluţia finală va depinde de situaţia din zona euro. În prezent, există şanse de 90% să ne încadrăm în codiţiile Maastricht. În privniţa aderării la zona euro, şansele sunt de peste 50%", a arătat el.
Dintre cele 10 state foste comuniste care au aderat la UE din 2004, numai Letonia şi Lituania îşi mai asumă termene clare pentru intrarea în zona euro. Slovenia, Slovacia şi Estonia au adoptat deja moneda unică.
