Administrația președintelui american Donald Trump nu a propus niciun proiect de rezoluție pentru combaterea traficului de fentanil la cea mai importantă reuniune a ONU privind drogurile, care începe luni la Viena.
Această absență survine în ciuda faptului că lupta împotriva acestui opioid a fost principalul argument al liderului de la Casa Albă pentru impunerea de tarife Mexicului, Canadei și Chinei, relatează EFE, citată de Agerpres.
În timpul administrației anterioare a democratului Joe Biden, Statele Unite au propus numeroase inițiative în cadrul Comisiei ONU pentru Stupefiante, cel mai important organism multilateral de politică antidrog. Aceste inițiative s-au concentrat în principal pe întărirea controlului internațional al precursorilor chimici folosiți în fabricarea fentanilului și a altor narcotice sintetice.
Anul trecut, secretarul de stat american Antony Blinken a participat la reuniune, cerând o mai mare cooperare internațională în lupta împotriva drogurilor sintetice, precum opiaceele, care reprezintă principala cauză de deces în rândul americanilor cu vârste cuprinse între 18 și 45 de ani.
În 2023, supradozele au provocat aproape 110.000 de decese în SUA, majoritatea fiind cauzate de fentanil, un analgezic sintetizat inițial în 1960 pentru uz medical, dar produs ilegal de organizații infracționale.
Secretarul de stat american Antony Blinken a îndemnat țările să se alăture „Coaliției Globale pentru Amenințările Drogurilor Sintetice”, inițiativă condusă de Washington și susținută de peste 150 de state. De asemenea, a anunțat o donație de 170 de milioane de dolari pentru combaterea narcoticelor la nivel global.
Această contribuție contrastează puternic cu reducerile drastice aplicate de administrația Trump programelor internaționale de asistență pentru dezvoltare, măsuri despre care secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a avertizat că vor afecta inclusiv inițiativele antidrog.
Lipsa oricărui proiect de rezoluție din partea SUA, după ani de activitate intensă în acest domeniu, a fost remarcată de mai multe surse citate de EFE.
O sursă diplomatică anonimă a explicat că această absență nu este surprinzătoare, având în vedere atitudinea administrației Trump față de organizațiile multilaterale. O altă sursă, care a dorit să își păstreze anonimatul, a sugerat că ar putea fi vorba despre o perioadă de tranziție, în care politica internațională a SUA privind drogurile este încă în curs de recalibrare.
Reuniunea care începe luni la Viena și se va desfășura până vineri este axată pe proliferarea drogurilor sintetice, care sunt mai ușor de produs și mai dificil de detectat decât cele de origine vegetală.
Potrivit Consiliului Internațional de Control al Stupefiantelor (INCB), expansiunea drogurilor sintetice se datorează atât ușurinței cu care pot fi fabricate și transportate, cât și posibilității de a eluda reglementările prin modificarea formulei chimice a substanțelor.
"Cheltuielile operaţionale sunt mai mici din cauza flexibilităţii geografice a unităţilor de producţie, din cauza globalizării (...), pentru că este mai uşor să achiziţionezi şi să sintetizezi substanţe chimice şi pentru că există mai multe oportunităţi de diversificare", explică în raportul său anual INCB, un organism independent al ONU care asigură respectarea tratatelor internaţionale privind drogurile.
Printre proiectele de rezoluție ce urmează să fie dezbătute în comisie, se remarcă inițiativa propusă de Columbia, care, în contextul creșterii producției, traficului și consumului de droguri la nivel global, solicită o revizuire a politicilor internaționale actuale.
Ca măsură concretă, proiectul columbian propune înființarea unui grup de experți independenți, însărcinați cu realizarea unei analize aprofundate a sistemului internațional de control al drogurilor și formularea unor recomandări pentru îmbunătățirea situației, ce urmează să fie prezentate anul viitor.
Columbia este una dintre țările care a cerut în mod explicit o schimbare în abordarea internațională privind stupefiantele, declarând că „războiul împotriva drogurilor” a eșuat.
Surse diplomatice citate de EFE susțin că proiectul nu reușește să convingă nici măcar statele favorabile reformei și că, dacă va avansa, este probabil să fie semnificativ diluat în ceea ce privește limbajul și obiectivele propuse.
De ani de zile, scena internațională este divizată între state precum Iran, Rusia, China și țările arabe, care susțin politici represive și blochează reformele, și alte țări, precum cele din Uniunea Europeană, Canada, Mexic și Columbia, care promovează o abordare mai puțin punitivă, bazată pe sănătatea publică.
În lipsa unui consens global care să permită reforme majore, tot mai multe state aleg să implementeze soluții care încalcă tratatele internaționale, precum legalizarea consumului de canabis.
